VIDEO excepțional: Cei 22 sau despre cultura de performanță!

Românul are vocaÈ›ie de antrenor. A stat destul pe margine, de-a lungul istoriei, È™i a văzut cum se îneacă alÈ›ii. Și oricum, este mai uÈ™or să È™tii cum trebuie făcut un lucru decât să-l faci. Antrenori buni, de altfel, pot fi de-a dreptul cei care au obÈ›inut ei înÈ™iÈ™i o performanță.

Este probabil că în sânul celor 22 milioane de români din ceasul de față se află douăzeci È™i doi de tineri – adică unul la un milion – cu o înzestrare absolut excepÈ›ională. Nu e nevoie de mai mult, într-o È›ară unde inteligenÈ›a È™i, desigur, râvna nu lipsesc spre a împlini toate nevoile materiale È™i spirituale ale ceasului.

Un tânăr poet francez trimite lui Paul Valery un manuscris cu versuri. Valery îi răspunde: "Domnule, nu ai talent. Poate ai geniu, dar la aÈ™a ceva nu mă pricep".

Numai că tocmai la aÈ™a ceva ar trebui să se priceapă măcar câÈ›iva, în sânul unei culturi naÈ›ionale. Căci dacă există sport de performanță care, ne încântă ca spectacol È™i atâta tot, cu atât mai mult există cultură de performanță care, fie că ne încântă ori nu, mută din loc bolovanii, cu noi cu tot. Iar în măsura în care performanÈ›ele culturii – fie că este vorba de mari invenÈ›ii, de mari idei, forme de organizare È™i manifestare socială sau mari creaÈ›ii – hotărăsc de afirmarea È™i supravieÈ›uirea popoarelor, este bine să reflectăm puÈ›in asupra felului cum se produc ele.

Unele performanÈ›e ale culturii se obÈ›in neÈ™tiut. Limba română, între alte câteva, este prin ea însăși ÅŸi o performanță culturală. Anumite forme de organizare È™i manifestare ale vieÈ›ii satului au reprezentat, în trecut, o performanță. Folclorul este una la nivelul ultim al creaÈ›iei, câteodată. Dacă trebuie să credem că performanÈ›ele culturii È›in de genialitatea inventivă È™i creatoare, atunci în cazul lor a fost activă o genialitate difuză. Dar genialitatea este concentrată în persoane, atunci când performanÈ›ele nu sunt anonime, ca în ceasul nostru istoric. Cum s-o descoperi È™i cum s-o valorifici? În speță, în ce fel să pregăteÈ™ti È™i să faci rodnice creierele tinere, aÈ™a cum valorificăm păcura, gazele, papura, până È™i deÈ™eurile?

Este probabil că în sânul celor 22 milioane de români din ceasul de față se află douăzeci È™i doi de tineri – adică unul la un milion – cu o înzestrare absolut excepÈ›ională. Nu e nevoie de mai mult, într-o È›ară unde inteligenÈ›a È™i, desigur, râvna nu lipsesc spre a împlini toate nevoile materiale È™i spirituale ale ceasului. Dar întrebarea este nu numai cum să-i găseÈ™ti pe cei 22, ci mai ales cum să faci ca virtualitatea să devină act. Ar fi simplu de încercat ca la armată: "Să iasă din rând cei care cred că sunt excepÈ›ionali". Ne-am trezi însă cu prea mulÈ›i candidaÈ›i, astfel că totul ar fi de luat de la început. Iar dacă Paul Valery are dreptate È™i nimeni nu se pricepe în materie de geniu, atunci n-am putea alege nici dintre cei mulÈ›i, nici dintre cei puÈ›ini.

Din fericire, vorba lui Valery nu e concludentă (poate el însuÈ™i n-avea decât talent, nu È™i geniu), iar alÈ›i mari performeri culturali ne-au spus lucruri mai încurajatoare pentru detectarea È™i valorificarea tinerilor de excepÈ›ie. Un Edison, dacă nu ne înÈ™elăm, a spus: "geniu înseamnă 1% inspiraÈ›ie ÅŸi 99% transpiraÈ›ie". Totul se schimbă, dintr-odată. Atunci intervenÈ›ia de afară nu numai că e posibilă, dar devine È™i obligatorie: apare antrenorul. Căci totul în cultura de performanță, poate, se întâmplă ca în sportul de performanță, sub acÈ›iunea unui antrenor. Acesta, într-adevăr, È™tie să facă pe cineva să transpire. În cultura de performanță, poate mai mult decât în sport È™i, în orice caz, pe o perioadă mai lungă (pe parcursul unei vieÈ›i, în definitiv), candidatul la performanță trebuie să transpire.

Cineva povestea că, la un mare hotel din ElveÈ›ia, a trebuit să reclame direcÈ›iei pe vecinul său de cameră, care cânta cam mult la pian È™i nici măcar nu cânta ceva ca lumea, ci făcea mai mult game. "Este Rubinstein", a explicat directorul hotelului. La peste 70 de ani, Rubinstein continua să facă game, aÈ™adar să transpire.

ÎÈ›i este milă de câte o fetiță ori de câte un tânăr atlet că trebuie să petreacă o bună parte din «anii cei frumoÈ™i» (chiar aÈ™a de frumoÈ™i, fără modelarea pentru restul vieÈ›ii, cum sunt adesea?) ca sub rigorile unui ordin medieval. Și poate ne-ar cuprinde mila în faÈ›a unui tânăr înzestrat, să-l vedem osândit pe viață la rigorile culturii, mai ales că nu poÈ›i fi niciodată sigur de rezultat È™i trebuie să antrenezi nu 22, ci câteva sute. Dar tocmai aceasta deosebeÈ™te vorba lui Valery de a lui Edison: căci unul ar vrea să È™tie dintr-odată cine este genial, pe când Edison spune: abia la urmă, după ce omul a transpirat îndelung, se poate ivi miracolul care contribuie să trimită înainte popoarele È™i istoria. Iar pentru aceasta trebuie antrenori.

Profesorii predau regula, nu excepÈ›ia È™i, de altfel, ei nu se pot devota unui singur ucenic; nu-l pot urmări ceas de ceas, până È™i în somnul lui. Altcineva, chiar incomparabila instituÈ›ie a familiei, ce competență sau ce cutezanță au? "Nu încerca prea mult, spune tânărului familia; stai lângă mal, dacă vrei să-È›i fie bine". Dar antrenorul este din alt aluat; îndrăgind È™i el, ca un părinte, pe tânăr, îi spune: "Aruncă-te în larg, n-ai să te îneci".

Atunci, unde ne sunt antrenorii? Dar ei sunt de pe acum prezenÈ›i, È™i cu siguranță sunt mai mulÅ£i decât cei de antrenat, în cultură. Românul are vocaÈ›ie de antrenor. A stat destul pe margine, de-a lungul istoriei, È™i a văzut cum se îneacă alÈ›ii. Și oricum, este mai uÈ™or să È™tii cum trebuie făcut un lucru decât să-l faci. Antrenori buni, de altfel, pot fi de-a dreptul cei care au obÈ›inut ei înÈ™iÈ™i o performanță.

Profesorul medic Palade, cel cu premiul Nobel, a antrenat pare-se echipa Institutului de Biologie, nou înfiinÈ›at, în aÈ™a fel, încât ne facem iluzia că am putea lua un nou premiu Nobel, într-o bună zi. Sau Mircea Eliade ar putea oricând pune pe lume mari orientaliÈ™ti, dacă ne-am convinge că È›ara noastră – singura din Europa deschisă cultural atât către Orient, cât È™i către Occident – ar fi datoare să dea lumii de mâine o excepÈ›ională echipă de interpreÈ›i; căci reclamă È™i mijlocirea spirituală puÈ›ină genialitate.

Dar nu ne gândim atât la antrenorii de excepÈ›ie, pentru tinerii de excepÈ›ie, cât la acei mari antrenori umili, care să urmărească zi de zi cum creÈ™te firul de grâu. I-am numit cândva: ploaia, ploaia aceea de toamnă, care nu È™tie nimic despre culesuri. Dacă am putea găsi sămânÈ›a cea bună! Douăzeci È™i două de boabe numai!

Constantin Noica (12 iulie 1909 – 4 decembrie 1987)

 

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Botoșani: O tânără de 17 ani și fiica ei de 4 luni au dispărut de acasă. Poliția cere ajutorul populației!

astăzi, 13:12

La data de 27.07.2025, ora 09.00, numita Pupaza Maria-Larisa, din oraÈ™ Darabani, judeÈ›ul Botosani, de 17 ani, a plecat voluntar de la locuinÈ›a de domiciliu, împreună cu fata sa, Padurariu So...

Ajutoare de urgență de sute de mii de lei pentru angajații unei agenții de stat și rude ale lor. Ministrul Muncii trimite Corpul de control!

astăzi, 12:20

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a dispus Corpului de control să demareze, luni, o anchetă referitoare la ajutoarele de urgență care au fost acordate unor angajați din Agenția Națională ...

Prima reacție a lui Ilie Bolojan în scandalul Dragoș Anastasiu!

astăzi, 11:19

Premierul Ilie Bolojan a avut o primă reacÈ›ie duminică, la câteva zile după ce informaÈ›ii apărute în presă arătau ca DragoÈ™ Anastasiu a mituit o funcÈ›ionară ANAF timp ...