”Gara Leorda din Botoşani. Cerere de clasare de urgență”, astfel începe adresa oficială către Direcția Județeană pentru Cultură Botoșani, informarea fiind direcționată și către Institutul Național al Patrimoniului.
Asta după ce Sucursala Regională de Căi Ferate Iaşi a anunțat că va investi peste 3 milioane de lei pentru construirea unei gări noi la Leorda. Proiectul propune DEMOLAREA VECHII CONSTRUCȚII și realizarea uneia noi.
În urma acestui anunț din partea Căi Ferate Iași, Fundația Pro Patrimonio, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice, a formulat o adresă semnată de doi dintre cei mai avizați și experimentați arhitecți ai României: Arh. Șerban Sturdza (Președinte Pro Patrimonio România, specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice) și Arh. Toader Popescu (specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice).
Prin adresa amintită, Fundația pro Patrimmonio solicită ”declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență pentru Gara din Leorda”.
Argumentele sunt profesionist formulate, într-o paradigmă care nu lasă loc unor alte interpretări, făcând referire nu doar la importanța arhitecturală a clădirii, ci și la simbolul memorial-istoric și la ”criteriul rarității”.
Potrivit celor doi arhitecți, Gara Leorda a fost inaugurată la 1 noiembrie 1871, odată cu linia Verești – Botoșani (44 km, concesionar V. von Ofenheim / Compania Lemberg-Czernowitz-Jassy, care construiește, în aceeași perioadă, și liniile Suceava – Roman și Pașcani – Iași). Linia avea 3 stații noi (Leorda, Bucecea, Botoșani).
”Gările acestei concesiuni fac parte dintr-o serie coerentă tipologic (cea mai veche astfel de serie din Vechiul Regat), într-o arhitectură de tip romantic, cu accente medievalizante și neo-gotice. Această opțiune este justificată de tipologia adoptată de aceeași companie pentru gările deja construite de ea în Galiția, și în special pe linia Lemberg – Cernăuți – Suceava. Stațiile intermediare (între care și Leorda) au o aparență mai austeră, în timp ce stațiile terminus sau de ramificație (Suceava Ițcani, Verești, Pașcani, Roman, Botoșani și, în special, Iași) beneficiază de compoziții arhitecturale mai rafinate. O parte dintre aceste gări au fost înlocuite în sec. XX”, se arată în adresa către Direcția de Cultură Botoșani.
Gara Leorda este identică cu gara învecinată de la Bucecea. Leorda este singurul nod feroviar din județul Botoșani, căpătând acest statut odată cu inaugurarea, la 15.12.1888, a liniei Leorda – Dorohoi.
Datele celor doi profesioniști vin în sprijinul argumentelor anterioare în ceea ce privește ”încadrarea cf. OMCC 2260/2008, cu modificările și completările ulterioare”:
Criteriul vechimii – valoare mare (criteriu ponderat superior de categoria tipologică a bunului, în situaţia categoriilor/programelor pentru care realizarea de bunuri în România a început pe scară largă după 1775 – cf. OMC 3195/2023)
Criteriul valorii arhitectural-urbanistice și artistice – valoare medie (coerență stilistică, reprezentativitate pentru epocă și program, plastica fațadelor)
Criteriul rarității – valoare mare (apartenența la o serie restrânsă și coerentă, cea mai veche și coerentă din România / Vechiul Regat)
Criteriul valorii memorial-simbolice – valoare mică (legată de perioada modernizării infrastructurii și orașelor / prezență în memoria comunității)
Astfel, spun reprezentanții Fundației Pro Patrimonio, Gara Leorda ”îndeplinește condițiile de clasare în grupa valorică B (cel puțin trei calificative „medie” sau peste)”.
Dintre gările realizate de Compania Lemberg-Czernowitz-Jassy sunt deja clasate în LMI cele din Botoșani (BT-II-m-B-01923), Suceava-Ițcani (SV-II-m-B-05468), Iași (IS-II-m-B-03891), Podu Iloaiei (IS-II-m-B-04223), Târgu Frumos (IS-II-m-B-04262), Lețcani (IS-II-m-B-04191) și Roman (NT-II-m-B-10690). Se mai păstrează din această serie și gările din Liteni, Lespezi, Verești, Leorda și Bucecea (deocamdată neclasate – ar trebui clasate și ele, v. mai sus).
Planul CFR: Demolare și înlocuire cu o gară nouă!
Demersul Fundației Pro Patrimonio vine după ce Sucursala Regionala de Căi Ferate Iaşi a anunțat că va investi peste 3 milioane de lei pentru construirea unei gări noi la Leorda, întrucât clădirea veche nu mai prezintă siguranță pentru călători.
Până pe 28 aprilie, firmele de construcţii interesate de proiect se pot înscrie la licitaţie, însă Sucursala Regională de Căi Ferate Iași anunță toodată că se caută constructor care să se ocupe de demolarea gării Leorda.
Astfel, în sistemul electronic de achiziții publice a fost postat anunțul de licitație ce are ca obiect ”Reparaţii capitale la clădire Stația CF Leorda (proiectare +execuție)”. Valoarea totală estimată a contractului este de 3.224.025 de lei, echivalentul a aproape 650.000 de euro.
Proiectul propune demolarea vechii construcții, realizarea unei construcţii noi cu destinaţia de Gară CF Leorda, care să asigure desfășurarea activității cu respectarea cerințelor de calitate, reabilitarea și modernizarea cladirii anexă – unde se va amplasa generatorul, reabilitare parcare, amenajare peron și spații verzi. În interiorul clădirilor se vor realiza spații pentru achiziționare bilete, sală asteptare călători, grupuri sanitare (femei, bărbați, persoane cu dizabilități, mama și copilul), spații administrative (Birou Impiegat de Mișcare), spații tehnice specifice funcționării gării (Cameră TTR, Cameră SCB, Cameră baterii) și medical.
De la Mihăileni la Leorda
Fundația Pro Patrimonio nu se află la primul demers de acest fel în județul Botoșani.
În anul 2013, a fost demarat Proiectul de intervenție de urgență privind salvarea și reabilitarea Casei George Enescu din Mihăileni, județul Botoșani (foto jos), la inițiativa pianistei Raluca Ştirbăţ, președinta Societăţii Internaţionale George Enescu din Viena.
La acea dată, Fundația Pro Patrimonio, Ordinul Arhitecților din România, filiala București, și Fundația Remember Enescu, al cărei președinte este violonistul Alexandru Tomescu, s-au solidarizat pentru a salva responsabil un reper de importanță majoră pentru identitatea națională și patrimonial cultural european. Prin strădania Ralucăi Știrbăț, casa părintească a mamei compozitorului George Enescu, Maria Cosmovici, a fost clasată ca monument istoric (cod LMI BT-IV-m-B-21063).