În „Ii și cămăși românești”, Aurelia Doagă scrie că „Portul românesc prezintă două caracteristici esențiale: unitatea și continuitatea sa. Prin continuitate înțelegem drumul parcurs de portul popular născut pe străvechea vatră a civilizației dace, până în zilele noastre. Prin unitate trebuie să înțelegem acele trăsături, acele aspecte esențiale care se văd în portul românesc din întreaga țară.”

CITEȘTE ȘI: "Polițiștii din Botoșani și Neamț au acționat la Stânca-Costești, bărbat prin..."

Ia face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și dacilor, aşa cum se poate observa în basoreliefurile de demult, care îi înfățișează pe strămoşii noştri purtând cămăși cu mâneci lungi, cu o croială de tip tunică, albă și lungă, dintr-o singură bucată și pantaloni strâmți și lungi.

Brâul sau chimirul şi opincile completau portul. Femeile se îmbrăcau cu o cămaşă de pânză, poale şi catrinţă (valnic, fotă sau opreg), pe cap purtau marame (năframe, cepse sau cununi), iar bărbații aveau căciuli. Odată cu trecerea vremii, costumul bărbaților și al femeilor s-a diferențiat tot mai mult, iar tunica, pe care o purtau cândva ambele sexe, a început să capete caractere distincte. Veșmântul femeiesc s-a transformat astfel în ia românească tradițională, aşa cum o cunoaştem noi astăzi.

24 iunie 2023, zi de sărbătoare, zi sfântă. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Sânzienele

Vineri noapte s-au deschis porţile cerului şi lumea de dincolo s-a întâlnit cu lumea de aici. Undeva, în miezul amândurora, au dansat Sânzienele, care, deşi făpturi diurne, îşi încig hora-ritual străvechi numai noaptea, departe de ochii pământenilor.

E sărbătoare şi la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, unde a avut loc vernisajul expoziţiei „Suprapuneri estetice – cămaşa românească”, expoziţie organizată de Asociaţia Fioravante, reprezentată de Genoveva Dolhescu, Maria-Laura Tocariu și Ioana Gina Poleac, pentru a celebra tradiţia şi farmecul inefabil al portului românesc, situat de stilurile diferite de interpretare ale expozanţilor, între tradiţie şi modernitate.

Curatorii expoziției - care cuprinde 60 de lucrări - Genoveva Dolhescu, Maria-Laura Tocariu și Ioana Gina Poleac, au  reunit, în cadrul unui regal de pictură, grafică, artă fotografică, artă decorativă şi artă textilă, 34 de expozanţi, elevi, studenţi, cadre didactice şi artişti consacraţi: Bianca Olimpia Abăcioaei, Dănuț Aconstantinesei, Maria Elisabeta Ailenei, Andreea Andrieș, Anastasia Aroboaiei, Claudia-Ionela Babii, Alexandra Calistru, Nicoleta Cristina Cărare, Vali Irina Ciobanu, Andreea Colipcă, Mihaela Colipcă, Georgiana Mădălina Condurachi, Anca Cumpănașu, Genoveva Dolhescu, Andreea Frunzete, Loredana Gașpar, Mihaela Mădălina Gavril, Delia Ghițun, Valeriu Gorgan, Daniela Hîrjoi, Cristina Iacob, Maria Jarda, Lila Lungulescu, Ioana Elena Lupu, Michelle Pam , Ioana Poleac, Ema Sîrghi, Liviu Șoptelea, Georgiana Stănescu, Adina Strugariu, Sebastian Tocariu, Galina Vieru.

Cela Neamțu, artist invitat, membru corespondent al E.T.N. (European Textile Network), membră a I.T.N.E.T. (International Textile Network), declara cândva: „Rădăcinile mele sunt adânc împlântate în solul natal. De câte ori simt nevoia să prind forţe noi, pentru o nouă lucrare, merg în satul în care m-am născut, așezat undeva printre colinele Iașului, la poalele unei păduri seculare. Pentru un artist climatul natal este esenţial, este seva existenţei și inspiraţiei lui.”

Doina Lavric Parghel, interpretă de muzică tradiţională românească, a cântat şi a istorisit poveşti, acompaniindu-se la cobză, potenţând, în registrul auditiv, aura de sărbătoare şi de poveste a întoarcerii la tradiţie şi reuşind să transpună ascultătorii într-un univers încărcat de emoţie şi definit de profundă spiritualitate.

Elementele surpriză ale evenimentului au fost cele 12 cămăşi tradiţionale, aparţinând colecţiilor personale Elena și Marin Chiponcă, respectiv Laura și Sebastian Tocariu,  care au adus istoria si zestrea străbunilor mai aproape de sufletul publicului. Adevărate bijuterii, cusute cu migală și echilibrate din punct de vedere al pânzei, al cromaticii, al câmpurilor ornamentale, aceste cămăşi de colecţie îndeamnă la o întoarcere la spiritualitate identitate naţională a fiecăruia dintre cei prezenţi, expozanţi, invitaţi şi public.

Ziua internaţională a Iei, pe Bulevard, pe Pietonale, în parcuri şi prin supermarketuri, în diverse instituţii, în cuvinte, sunete şi culori. Frumosul pe măsura sufletului fiecăruia, pretutindeni la fel de frumos şi, totuşi, nicăieri mai frumos decât la expoziţia pe care vă invit să o vizitaţi, deschisă publicului în perioada 16-30 iunie 2023, la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”.

Mihaela Arhip