-lumanarea cu care s-a mers la biserica de Inviere trebuie pastrata peste an. Se aprinde in timpul furtunilor, pentru a proteja casa de pagube.
-in ziua Crucii nu trebuie sa mananci fructe care contin semnul crucii in interior: nuci, mere.
-cel care moare in vinerea Pastelui va ajunge direct in rai.
-daca te tunzi in vinerea Pastelui nu vei avea dureri de cap tot anul.
-aduce ghinion sa porti pantofi noi de Craciun.
-un cer senin de Craciun anunta un an roditor.
-daca bate vantul de Craciun anunta ghinion.
-nu e bine ca intre Craciun si Anul Nou sa se tricoteze, sa se coase, sa se spele rufele.
-acel obiect pe care il tii in mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in mana, vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mana, iti va merge bine cu dragostea tot anul, daca tii paharul in mana, va fi un an vesel.
-dorinta pusa la miezul noptii de Revelion are toate sansele sa se implineasca.
-e bine sa ai pe masa de Craciun si de Anul Nou crengute de vasc. Aduce noroc.
-aduce ghinion daca agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa.
-aduce ghinion sa intorci fila de calendar inainte ca ziua sau luna sa se incheie.
-aduce ghinion sa intri in noul an fara nici un ban in buzunar, e bine sa aveti bani (mai ales noi) in fiecare portofel.
-e bine sa nu va gaseasca anul nou cu datorii, altfel veti avea datorii tot anul.
-primul om care va trece pragul in prima zi din noul an va influenta tot anul. Persoanele blonde sau roscate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc.
-prima persoana care va suna sau va bate la usa in prima zi din noul an trebuie primita. Daca prima persoana care va intra in casa e femeie - va fi un an prost, daca e barbat - va fi un an norocos.
-nu trebuie sa aruncati nimic din casa in prima zi de an nou, nici macar gunoiul! E bine ca ceva sau cineva sa va intre in casa in prima zi din anul nou, nu sa iasa!
-faceti ceva - cat de mic - care are legatura directa cu munca dv. in prima zi a noului an pentru a va merge bine la serviciu tot anul.
-nu spalati nimic in prima zi a noului an.
-prima zi din noul an trebuie sa va gaseasca in curatenie deplina, deci e bine ca inaintea anului nou sa faceti curatenie si in cele mai ascunse unghere.
-imbracati ceva nou pe 1 Ianuarie.
-nu spargeti nimic in prima zi a noului an.
-nu plangeti in prima zi a noului an.
-faceti mult zgomot la miezul noptii pentru a alunga spiritele rele (clopotei, petarde etc)
-nu imprumutati bani si nu faceti datorii pe 1 ianuarie.
-e semn rau sa spargi ceva in noaptea de Anul Nou.
-e semn rau daca stranuti in noaptea de Anul Nou.
-aduce noroc sa mananci carne de porc sau linte de Anul Nou.
-Anul Nou va fi luminos si bun daca se lasa o lampa sau o lumanare aprinsa pana la ziua.
-in dimineata de 1 ianuarie se pun bani de argint in apa cu care se spala membrii familiei.
-e bine sa va imbracati in rosu in noaptea de Revelion.
-nu injurati si nu folositi cuvinte urate in ajun de An Nou.
-lasati usa, geamul, dulapurile deschise in noaptea de Anul Nou.
-ceea ce faci in ajun de An Nou vei face tot anul urmator.
-daca faci baie in ziua de Craciun, vei ramane curat tot anul.
-daca mananci mere in ajun de Craciun, vei fi sanatos tot anul.
-copiii nascuti de Craciun sau de Anul Nou sunt norocosi.
"Zile pazite" la romani
In credintele noastre, Rusaliile, sunt niste zane rele care pocesc oamenii, credinta pe care o regasim si la slavi.
Sfanta Pocroava e o sfanta pe care o venereaza femeile in Bucovina, pentru ca sa se roage lui Dumnezeu sa tina lumea si sa nu ne prapadeasca, iar fetele postesc in aceasta zi, pentru ca sfanta sa intervina
sa le acopere parul, sa se marite".De fapt, cuvintul pocroava nu e un nume propriu, ci e imprumutat din slavoneste, unde "poerovit " inseamna "acoperamant". Intr-adevar, in ziua de 1 octombrie, cand se serbeaza Sfanta Pocroava, Biserica praznuieste sarbatoarea Acoperamintul Maicii Domnului.
Tot astfel, Joimarita e, dupa credinta poporului, o fiinta supranaturala care se arata la "Joi-mari"; Craciunul, ziua Nasterii Domnului, e Mos Craciun, care a fost stapanul pastorilor si al staulului unde s-a nascut Mantuitorul, si avea de nevasta pe Craciuneasa; iar ajunul Craciunului, Mos Ajunul, a fost baci, in slujba lui Mos Craciun.
Sfantul Ilie (20 iulie) e pazit la noi, ca si aiurea, spre a fi ferit de trasnet si de piatra. Se stie ca, dupa Sfinta Scriptura, profetul Ilie s-ar fi urcat intr-un car de foc, cu cai de foc, dupa ce, in viata, se rugase lui Dumnezeu sa coboare focul din cer, ca sa mistuiasca pe cei ce-l defaimau.
Sfantul Grigore Teologul (25 ianuarie) e serbat de poporul nostru de teama sa nu ajunga olog.
Adormirea Sfintei Ana (25 iulie) e serbata de femei, ca sa nu adoarma pe veci.
Sfantul Petru (29 iunie) e rau de piatra.
Sfantul Procopie (8 iulie) e serbat de bulgari ca sa se procopseasca.
Apost. Luca (18 oct.) e ziua in care hutulii din Bucovina seamana usturoiul, pentru ca, in limba lor, luk inseamna `usturoi`.
Sfantul Mucenic Lup (23 august) e serbat la noi cu nelucrare, pentru ca lupul sa nu prapadeasca turmele.
Zilele pazite de romani pentru a-si pastra sanatatea
Mai sint inca o multime de alti sfinti care, in datinele si credintele poporului, nu mai amintesc nimic din viata lor, n-au atributii in legatura cu numele lor, ci au mostenit pur si simplu atributiile divinitatilor pagine, serbate in zilele in care au fost asezati in calendar.
Vom incepe cu zilele din calendar, atat cele pazite de tot crestinul ca sarbatori mari, cat si acelea ale unora din sfinti si mucenici pe care numai poporul de la tara, si in special femeile, le "tin", de teama bolilor.
1.In zilele de 16 si 17 ianuarie, se tine, in unele parti ale tarii, o sarbatoare numita "Antanasiile". E pazita de popor, ca sa nu capete boli rele, ameteli de cap sau boala copiilor.
2.Ziua de 17 ianuarie, consacrata Parintelui Antonie cel Mare, e pazita de teama arsurilor, oparelilor, pojarului, junghiurilor si altor boli.
3.Nu se lucreaza in ziua de 18 ianuarie, cand se serbeaza Parintii Atanasie si Chiril, pentru a nu fi lovit de ciuma. Din aceasta pricina, poporul numeste aceasta zi "Tanase de ciuma".
4.In ziua de 25 ianuarie, consacrata Sfantul Grigore Teologul, nu se lucreaza, spre a fi ferit de inec, de arsuri si, mai ales, de ologeala.
5.Ziua de 30 ianuarie, cand se serbeaza Sfintii Trei Ierarhi, e pazita de teama frigurilor si a arsurilor.
6.Ziua de 10 februarie, consacrata Sfantul Haralambie, care "tine ciuma in lant", e pazita cu sfintenie de popor, ca sa fie ferit de ciuma``. Pentru acelasi motiv il serbeaza bulgarii si grecii din Zachynthos.
7.In ziua de 11 februarie se serbeaza Sfantul Vlasie, in care nu selucreaza, pentru ca femeile sa nu nasca copii schilozi. Pentruacelasi motiv e serbata aceasta zi si de bulgari.
8.Ziua de 24 februarie, cand se serbeaza Aflarea capului Sf. Ioan, numita de popor "Dragobete (cap de primavara)", o tin oamenii pentru friguri si alte boli.
9.A doua zi dupa Buna-Vestire, numita de popor "Stoborul Blagovesteniilor" sau "Blagovesnicul", e serbata de femei pentru boli, lovituri, sau sa nu li se caliceasca copiii.
10.La 24 iunie, cand se serbeaza nasterea Sf. Ioan Botezatorul, zi numita de popor "Sanziene" sau "Dragaica", femeile nu lucreaza de teama sa nu se poceasca, sa li se strimbe gura``.
11.Ajunul Sam-Pietrului, postul Sam-Pietrului, 28 iunie, e pazit de femei, care nu lucreaza nimic in casa, de teama ca "Frumoasele", care trec in aceasta zi, sa nu le strimbe trupul``.
12.La 27 iulie se serbeaza ziua Sfantului Mart. Pantelimon, numita de popor "Pantelimonul" sau "Pintelei calatorul", tinuta de teama arsurilor si a diferitelor boli.
13. Ziua de 29 august - Taierea capului Sfantului Ioan - numita de popor "Sfantul Ioan de toamna" si "Crucea mica", e pazita de teama frigurilor. Mai ales, nu trebuie sa se taie pepeni verzi, ca e rau de friguri.
14.Ziua de 14 octombrie, consacrata Sfintei Paraschiva, numita de popor "Vinerea Mare", se tine pentru dureri de cap si spre a fi ferit de boli, in special de ochi.
15.La 26 octombrie se serbeaza Sfantul Dumitru, zi rea de lovituri.
16.Cine lucreaza in ziua de 8 noiembrie, consacrata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, se va canoni grozav in ceasul mortii pana la iesirea sufletului.
17.Ziua Sfantului Andrei (30 noiembrie) e pazita cu multa frica. Cine lucreaza in aceasta zi se imbolnaveste la Ignat, cu credinta ca l-a imbolnavit sfantul cu boala rea. Nu se poate vindeca bolnavul decat in ziua de Sf. Andrei, descantandu-i-se timp de un an.
18.Zilele de 4 (Sfanta Varvara), 5 (Sfantul Sava) si 6 decembrie (Sfantul Neculai) sunt numite de popor "Zilele bubatului" si se pazesc cu multa sfintenie, de teama varsatului.
19.In ziua de Sf. Spiridon (12 decembrie) nu se lucreaza, fiind tare rau pentru lovituri.
20.Ziua de 20 decembrie - Sfantul Ignatie - cand se taie porcul de Craciun, femeile nu lucreaza de teama bolilor si a loviturilor, de frica sa nu "icneasca" ca porcul, si sa nu nasca copii pociti.
Dintre sarbatorile mobile pe care le pazeste poporul de teama bolilor, se pot aminti urmatoarele :
1.In zilele "San-Toaderilor", din prima saptamana a postului Pastilor, femeile nu lucreaza. "Una a lucrat marti : a prins o panza. I s-a strimbat gura la o parte... Pe multi i-a strambat, pe unii de gura, pe altii de picioare... ".
2.In "Sambata lui Lazar" nu se lucreaza "la lucru voinicesc, caci e rau de cazaturi, deoarece Lazar a murit cazand dintr-un copac".
3."Miercurea stramba", din prima saptamana a Paresimilor, e pazita cu sfintenie. Nu se lucreaza. Nu se face lesie, nu se spala rufe, nu se toarce, nu se urzeste panza, nu se descanta de nici un descantec, decat de buba neagra.
4.In "Joia iepelor", care urmeaza dupa "Miercurea stramba", nu se lucreaza, ca e rau de intepaturi.
5.La "Joi-mari", adica in Joia Pastilor, nu se lucreaza, ca e rau : "vine Joimarica si da cu ochii pe foc pe cine l-o prinde lucrand".
6.In "Vinerea seaca" sau Vinerea Patimilor (vinerea Pastilor) se posteste toata ziua pentru iertarea pacatelor si nu se lucreaza de teama bubelor sau altor boli.
7.Miercurea, la jumatatea rastimpului dintre Pasti si Rusalii, e o zi pe care poporul o numeste "Strat de Rusalii", "Strodul Rusaliilor", "Tudorusale" sau "Sfredelul Rusaliilor". In aceasta zi nu se lucreaza, nu se descanta. Cine lucreaza o pateste rau : poate sa orbeasca, sa innebuneasca sau sa ologeasca. Se intampla sa dea de o boala pentru care nu mai e in lumea asta mijloc de tamaduire.
8.Cele mai primejdioase zile sunt Rusaliile. Cine lucreaza in aceste zile poate sa orbeasca, sa amuteasca, sa ologeasca sau sa innebuneasca. Il "iau din calus" Rusaliile si rar se mai vindeca omul.
9.In genere, nu trebuie lucrat nimic in zi de sarbatoare, caci e cu primejdie pentru sanatatea omului. Cine ciopleste sau taie lemne intr-o sarbatoare, pe lumea cealalta ii vor arde aschiile pe piept si pe ochi.
Zilele saptamanii
Si anumite zile ale saptamanii, personificate, se razbuna daca omul le necinsteste, indeletnicindu-se cu unele lucrari ce nu sunt ingaduite in acele zile.
Lunea nu e bine sa se spele rufe, caci unul de-al casei se va umple de buboaie. "Daca faci lautoare ori speli camasi lunea, ai sa te imbolnavesti de riie si de rapan, ai sa faci paduchi si lindini, si de purici nu te vei mantui". E o credinta veche si foarte raspandita la romani ca celui ce se apuca sa posteasca regulat lunea. Dumnezeu ii va lungi zilele. Nevestele care n-au copii si doresc sa aiba, daca postesc douasprezece luni in sir, cred ca vor naste copii. Unii postesc pentru a fi feriti sau a se vindeca de boli. "Doamne, soro draga, pe mine ma dureau ochii, de nu mai stiam ce sa fac! Si de cand m-am prins c-oi posti lunea, parca mi-a luat cu mana". Tot pentru paza ochilor, nu se Iau femeile lunea in judetul Valcea.
Miercurea se tine de "Dansele". Cine lucreaza in aceasta zi,face bube pe la incheieturi, capata dureri si i se schimonosesc mainile si trupul". "Cine pune mana pe sita, sa cearna, focul lui Dumnezeu pe capul ei. Si bube pe cap, albe ca taratele ceramanin sita, si junghiuri prin cruce, si sa n-aiba astampar ca faina cand o cerni...". Miercurea nu e bine sa se spele pe cap, sa se faca lesie, sa se fiarba camasi, caci e rau de bolis. Sa nu cosi inspre miercuri, ori sa torci, ca te imbolnavesti. Tot astfel, la hutulii din Bucovina, femeile nu torc miercurea, ba nici furca n-o lasa sa stea in odaie, caci altfel vine Sereda (miercurea personificata) si toata noaptea hodorogeste prin casa. Nici la bulgari nu se coase si nu se toarce in aceasta zi. Miercurea sa nu iei ouale din cuibar, ca faci pecingine pe obraz. Miercuri e ziua Maicii Domnului, si se posteste in cinstea ei. Daca maninci de frupt, e rau de boli, de primejdii si de napaste.
Vinerea e cea mai primejdioasa din zilele saptamanii mai ales pentru femeile care n-o respecta, facand unele lucruri nepermise. Nu trebuie sa se toarca, altfel li se coc degetele si le cad unghiile, altora li se intorc matele. Cine tese, isi scoate singura ochii pe ceea lume. Nu se coase, caci unde se inteapa femeia, se face buba, mai adesea neagra. Acul sa nu stea infipt, caci impunge pe Sfanta Vineri. Daca lucreaza cineva la iglita, sa intepe de trei ori in pamant cu iglita. Cand vor intreba sarbatorile daca ai lucrat in ziua lor, si ce anume lucru, vinerea le va raspunde ca ai intepat in pamant. Nu se face lesie, caci, murind, "iti curge venin si, pe ceea lume, lesia o bei in loc de vin". Nici parul capului sa nu ti-l speli, caci ori iti cade parul, ori te doare capul". Nu se rasneste, nu se coace paine, nu se umple bors, ca se face sange. O femeie a copt vinerea paine si a murit. Mai ales patimesc de ochi, capata albeata sau orbesc de tot acelea care indraznesc sa lucreze in ziua de vineri. De aceea multe femei postesc, nemancand nimic, in aceasta zi, ca sa fie ferite de boli. Tot asa e pazita vinerea la popoarele din Peninsula Balcanica si la acelea din apusul Europei.
Toate zilele te iarta, daca lucrezi, numai duminica nu. Sa nu cosi, ca intepi pe Sfanta Duminica (Maica Domnuluii). Daca o femeie insarcinata coase duminica, va naste copilul cu limba cusuta (legata). Sa nu te lai, ca faci bube in cap, ori matreata sau pecingine. Daca tai lemne, faci diavolului aschii sa-si faca malai, si pe lumea cealalta iti vor arde aschiile pe piept etc. (crestinortodox)
