Botoșănenii sunt așteptați joi, 28 august, ora 18.00, la Biserica "Sfântul Ioan Botezătorul", pentru a asista la slujba Vecerniei cu Litie, înaintea cinstirii celui de-al doilea hram al Bisericii, închinată Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul.

Aici slujește protopopul de Botoșani, pr. Petru Fercal.

Programul slujbelor va fi următorul:

Joi, 28 august, ora 18:00 – Vecernia cu Litie

Vineri, 29 august

- ora 7:00 – Utrenia

CITEȘTE ȘI: "La ce facultăți dau trei câini"

 

- ora 9:00 – Sfânta Liturghie

- ora 11:00 – Parastasul pentru cei adormiți

Despre Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Botoșani

Cartierul care formează astăzi parohia „Sfântul Ioan Botezătorul”, se numea în veacul al XVIII-lea „Cartierul Morăreştilor”, iar în veacul al XIX-lea „Cartierul Rotărenilor”. În partea de apus a acestui cartier, la 1750, s-a început construirea unei biserici de lemn, acoperită cu şindrilă, formă de corabie, cu patru geamuri mici şi un pridvoraş.

În jurul acestei biserici era “ţintirimul”, dovadă că şi în prezent, dacă se fac săpături, se găsesc urme de cimitir.

Această biserică de lemn a fost ctitoria lui ANIŢA CHIRICESA logofeteasa şi avea hramul “Tăierea Sfântului şi Cinstitului Cap Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan”, scrie CNIPT Botoșani.

O carte de judecată din 30 iunie 1786 (Arhivele Statului Botoşani – Mapa XIII) precizează că:

HAGI IVANCIU a terminat biserica la anul 1777. Din această biserică n-a mai rămas decât catapeteasma, care a fost donată satului Mândreşti din comuna Vlădeni, raionul Botoşani, unde este şi în prezent, în stare bunişoară.

Biserica începută de Aniţa Chiricesa şi terminată de Hagi Ivanciu, n-a trăit multă vreme, dovadă că la 1832 se construieşte actuala biserică de zid, cu pereţii groşi şi cu forma de navă, cu un turn care serveşte de clopotniţă.

În biserică, la intrare, deasupra uşii, se află inscripţia cu litere chirilice, săpată în piatră, cu următorul text: „Această Sfântă Biserică din ajutorul provoslavnicilor creştini, s-au înnoit cu zidire din piatră şi s-au săvârşit la leat 1832”.

În interior, este pictată în ulei, cu şase icoane mari pe pereţi: Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Spiridon, Sf. Nicolae, Sf. Parascheva şi Sf. Ecaterina.

Bolta este lucrată în tempera, iar icoanele de pe boltă, tot în ulei.

Pictura este din 1924 de pictorii: Victor Galin şi P. Livescu, lucrare făcută în timpul preotului Alexandru Dolinescu.

Catapeteasma, sculptată artistic în lemn, a fost pictată de pictorul Nicolae Străjescu în 1874, în timpul preotului Ilie Urzică, numele sculptorului nefiind consemnat nicăieri.

Strana Arhierească şi Amvonul, artistic sculptate, sunt pictate tot de Nicolae Străjescu în 1874.

Obiectele vechi cu valoare artistică:

Icoana “Sf. Ioan Botezătorul” mărimea 0,83/0,63 cm, pictată în ulei pe lemn, se crede a fi cea mai veche icoană din această biserică, după cum aprecia profesorul Nicolae Iorga, de la biserica veche din 1750-1777.

Icoana Maicii Domnului îmbrăcată în argint, donată de Elena Popovici în 1871, se află în strană, în faţa catapetesmei.

Două icoane ale Maicii Domnului îmbrăcate cu argint, una din 1872 şi una din 1831.

Un clopot mare din 1832 donat de Preotul Pavel.