Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil sunt sarbatoriti pe 8 noiembrie de credinciosii ortodocsi si, odata cu ei, toti ingerii, considerati in traditia populara pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, numele sarbatorii fiind Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavrili.
In popor li se mai spune Sfintii Voievozi, Sf. Arhanghel sau Hranghelul. Sfantul Arhanghel Mihail al carui nume inseamna in limba ebraica "Cine este ca Dumnezeu?’" este cel care s-a luptat cu ingerii rai. La inceput toti ingerii au fost buni si intelepti. Dupa incercarea la care i-a supus Dumnezeu, inainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, adica cei condusi de Lucifer, s-au razvratit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare razboi in cer. Mihail si ingerii cei buni au invins, iar cei rai au fost aruncati din cer, devenind demoni.
In popor se spune, ca Sfantul Mihail nu pregeta sa se razboiasca cu diavolii si sa-i infranga ori de cate ori acestia incearca sa fure Luna sau Soarele, prilej cu care apar eclipsele. Lupta Arhanghelului cu fortele intunecate este harazita a dura pana la sfarsitul lumii, cand va suna din trambita pentru a scoate mortii din morminte si va duce batalia decisiva cu diavolul.
Sfantul Arhanghel Gavriil al carui nume inseamna in limba ebraica, "barbat – Dumnezeu’’, nume ce contine concentrat vestea ca Dumnezeu se va face barbat si isi va asuma firea omeneasca "a binevestit Nasterea Domnului si a Sfantului Ioan Botezatorul, a talcuit proorocului Daniel viziunile, a vestit nasterea Fecioarei Maria si a hranit-o pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu in Sfanta Sfintelor. Se presupune ca tot el a pravalit piatra de la mormantul Mantuitorului vestind Invierea Domnului femeilor mironosite.’’ (Diac. George Aniculoaie)
Sfantul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor crestine, al familiei crestine, protectorul mamelor care nasc copii, ca si protectorul copiilor si al calugaritelor iubitoare de feciorie si iubitoare de Hristos.
Drept recunostinta pentru acesti doi ingeri, Biserica ortodoxa a randuit ca acestia sa fie pictati pe doua dintre usile Sfantului Altar. Unul cu crini in mana, semn al bunei vestiri, iar celalalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost randuita la poarta Edenului.
Sarbatoarea Sfintilor Mihail si Gavriil este prilej de aniversare pentru 1,3 milioane de romani. Dincolo de un pahar de vin servit la masa cu cei dragi, sarbatoarea are semnificatii profund religioase la care se adauga, desigur, credintele populare.
In folclorul religios romanesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat in comparatie cu Arhanghelul Gavriil. El poarta, uneori, cheile raiului, este un infocat luptator impotriva diavolului si vegheaza la capul bolnavilor, daca acestora le este sortit sa moara, sau la picioarele lor, daca le este harazit sa mai traiasca. De multe ori il intalnim alaturandu-se Sfantului Ilie, atunci cand acesta tuna si trasneste, sau oranduieste singur grindina, cu tunul. El tine si ciuma in frau, asemanator Sfantului Haralambie.
In trecut, in societatea traditionala bucovineana, Arhanghelii erau sarbatoriti pentru ca "ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, rugandu-se lui Dumnezeu pentru sanatatea acestora". Arhanghelii, in viziunea populara, asista si la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omenesti firesti si purifica, prin post, constiintele.
In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb, numita "turta arietilor" (arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce era considerata a fi purtatoare de fecunditate. Aceasta turta se arunca in dimineata zilei de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea intre oi a berbecilor. Daca turta cadea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos era mare suparare in satele si targurile bucovinene se faceau si se fac si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri si praznice pentru cei morti iar, in biserici, fiecare crestin aprinde cate o lumanare ca sa aiba asigurata lumina de veci, calauzitoare pe lumea cealalta.
Despre vreme
"Vara Arhanghelilor" tine o zi. Pe langa aceasta, intre Arhangheli si Craciun trebuie neaparat sa mai fie trei-patru zile senine si calduroase, numite "vara iernii".
Mosii de Arhangheli
In sambata dinaintea sarbatoririi se fac praznice pentru sufletul mortilor. Ofrandele date la pomana pentru morti, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc "Mosii de Arhangheli". Fiecare om trebuie sa aprinda o lumanare, care ii va fi "lumina de veci" in lumea de dincolo. Se aprind lumanari atat pentru oamenii in viata, cat si pentru cei disparuti fara lumanare.