Numele Cuvioasei inseamna, in limba greaca "Vineri", iar, in viziunea unor cercetatori, "Sfanta Vineri" ar proveni din cultul zeitei romane Venus, "o divinitate justitiara" prin excelenta.
La randul lui, folclorul romanesc i-a atribuit, de-a lungul timpului, semnificatii noi, unele transformate in practici religioase, altele, in superstitii batranesti.
Traditiile Sfintei Vineri
Ziua "Sfintei Vineri de Toamna", cum mai este numita in popor, este praznic al mortilor pomeniti, motiv pentru care se impart lipii, vin si must nou.
Praznicul impune insa si interdictii in aceasta zi, pe care oamenii satelor continua sa le respecte. Asadar, de Sfanta Paraschiva se tine post si nu se lucreaza, nici la serviciu si nici in casa, pentru a te feri de pericolul durerilor de ochi si de cap. La tara, batranii nu faceau nici focul in aceasta zi.
De asemenea, pe 14 octombrie nu se spala si nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mana. Fetele tineau la aceasta superstitie pentru a ramane cinstite, iar batranii, pentru belsug. Ea apare in vise si impartaseste leacuri populare celor bolnavi sau ii atinge cu toiagul pe cei care nu respecta avertismentele ei.
De Sfanta Paraschiva se tine post, dar nu se consuma pepene rosu si poame negre.
Tot in aceasta zi se poate prezice vremea: daca ziua de 14 octombrie este frumoasa sau mohorata, tot asa vor fi si celelalte sarbatori de peste an. Iar daca zilele de toamna de pana acum nu au fost ploioase, este semn ca iarna se va lasa curand.
Pentru anticiparea vremii, oamenii se ghidau dupa semnificatii pastorale. In functie de cum dorm oile in stana: adunate una langa alta, este semn de iarna grea.
Mitologie si folcor
Numita "luminatoarea casnica a Moldovei", ea este cea mai batrana sfanta dintre surorile ei, care protejeaza femeile casatorite si pe care le ajuta la nastere, care casatoreste fetele si poarta de grija animalelor salbatice.
In mitologia romaneasca, "Sfanta Vineri" este o divinitate intransigenta, justitiara, este imaginata in chip de vaduva foarte batrana si aducatoare de napasta, iar cand devine ocrotitoare, poarta chipul unei batrane veghetoare la sanatatea oamenilor si la fertilitate.
Ea insasi ar poseda la curtile ei un catel de paza cu trup de fier si dinti de otel, numita in mituri Leica-Boldeica. Oamenii din popor credeau ca aceasta umbla imbracata in alb sau, negru si locuieste in munti, in paduri sau in ostroavele marii, in cer, in lumea cealalta.
Hramul Sfintei Cuvioase Paraschiva, sarbatorit in fiecare an pe 14 octombrie, transforma Iasul in cel mai mare centru de pelerinaj din tara. Cunoscuta in popor si ca Sfanta Vineri, aceasta este considerata ocrotitoarea Moldovei, iar la moastele ei strang anual peste 40 de mii de pelerini din tara si strainatate.
