Cea de a 30-a ediție a Festivalul Filmului European s-a deschis, joi, cu o seară specială la Cinema Unirea Botoșani. Un public numeros, o atmosferă relaxantă, o sinceră disponibilitate a organizatorilor față de cinefili, informații menite să contureze un spațiu european în care, că vrem sau nu vrem, conviețuim și ne dezvoltăm din punct de vedere cultural.
Seara de gală de la Cinema Unirea a dat, așadar, startul ediției 30 a Festivalului Filmului European, o ediție care se va desfășura între 16 aprilie și 1 iunie, în 13 orașe din țară.
La Botoșani, publicul are la dispoziție 8 filme, pe care le poate viziona la Cinema Unirea între 16 și 19 aprilie: două filme de familie și un pachet de scurtmetraje nominalizate la premiile BAFTA. La toate proiecțiile intrarea este liberă.
”Venim într-un oraș în care găsim un parteneriat pe care să ne putem baza”
Prezentă la Gala de deschidere a FFE de la Cinema Unirea, Alina Jantea, directorul departamentului de comunicare instituțională al DC Communication, a evidențiat faptul că Botoșaniul a oferit mereu un parteneriat stabil datorită celor două instituții implicate: Primăria și Cinematograful. ”Vă aduc salutul Institutului Cultural Român și regretul președintelui ICR, Liviu Jicman, care nu a putut să vină, dar intrăm într-o lună și jumătate de festival, cu foarte multă muncă. Venim într-un oraș în care găsim un parteneriat pe care să ne putem baza. La Botoșani, împreună cu Primăria și cu Cinematograful Unirea, ne simțim foarte în siguranță”.
De asemenea, Alina Jantea a apreciat faptul că la Botoșani există un public ”select, public de festival”, interesat nu doar de fenomenul cinematografic în general, ci și de diversitatea culturii europene. ”Festivalul a început acum 30 de ani ca un instrument de comunicare pentru Uniunea Europeană. Pe vremea aceea noi nu eram în Uniune, încercam să ne dăm seama ce înseamnă a fi cetățean al Uniunii Europene. Și atunci Uniunea Europeană a venit cu această ofertă: haideți să vedem diversitatea cinematografului european, să vă bucurați de ea și să înțelegeți cât de complicat este ca atâtea culturi să conviețuiască. Aceasta este istoria festivalului”.
După aderarea României la Uniunea Europeană, publicul era deja familiarizat cu fenomenul cinematografic, chiar dacă el nu cuprinsese mare parte din țară. ”ICR, sesizând faptul că este un eveniment care a prins la public și care merită să fie extins, a solicitat Comisiei Europene să îl preia, și din 2008 ICR organizează acest festival, în parteneriat cu Comisia Europeană, care în continuare sprijină, și în colaborare foarte strânsă cu toate ambasadele statelor membre ale UE, care aduc filme”.
De ce un festival al filmului european?
Pentru că el diseminează, printr-o rețea cinematografică deja existentă, cele mai noi filme din spațiul european. ”Întotdeauna filmele sunt noi (2-3 ani, 4 în mod excepțional), sunt filme cu succes de public și de critică, deci nu sunt filme foarte nișate, dar selecția încercăm să fie cât mai variată, astfel încât să avem și documentare, și filme scurte. De câțiva ani facem selecția împreună cu un director artistic, Cătălin Olaru, care este critic de film, și el curatoriază acest pachet de filme care le oferim”, a încheiat Alina Jantea, directorul departamentului de comunicare instituțională al DC Communication.
La Gala de deschidere de la Botoșani a fost prezent și Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani, care a urat publicului bun venit la Cinematograful Unirea. ”Mă bucur că avem această facilitate care este atrăgătoare pentru cinefilii de o anumită natură, un public un pic altfel dacă e prezent la Unirea”, a declarat primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei.
”O lungă zi de joi” și experiența filmului finlandez într-o frumoasă poveste de dragoste
În deschiderea Festivalului Filmului European la Botoșani, publicul a vizionat pelicula ”O lungă zi de joi”, în regia lui Mika Kaurismäki, o comedie romantică produsă în Finlanda, în anul 2024. Filmul se bazează pe romanul cu același nume al lui Tuomas Kyrö, adaptat pentru ecran de Sami Keski-Vähälä. Filmările au început în septembrie 2023, având loc în zona metropolitană Helsinki și regiunea Uusimaa.
Cel care deține rolul principal, Heikki Kinnunen, este actorul finlandez care pe 8 aprilie a împlinit 80 de ani, o figură aproape iconică în țara sa. Cine a văzut filmul ”O lungă zi de joi” cu greu își va imagina că, pe lângă o carieră teatrală și cinematografică de excepție, Kinnunen este foarte cunoscut și datorită sketch-urilor de divertisment pentru televiziunea finlandeză. Și asta pentru că, în filmul lui Mika Kaurismäki, personajul Grump este un mare morocănos, un om greoi, aproape imposibil de scos din carapace, însă cu un substrat inocent bine ascuns sub straturile de om antisocial și în același timp dornic de libertate.
Senectutea lui Grump, accentuată și de văduvie, conține o istorie personală ce pare să vizeze în primul rând vârstnicii care se confruntă cu singurătatea amară de după moartea partenerului. Însă Mika Kaurismäki reușește să o transforme într-o poveste inspirațională și, de la un punct, chiar plină de umor, pentru ca la final să devină profund umană și cât se poate de serioasă. Grump învață de la Saimi (în interpretarea nu mai puțin excepțională a actriței Jaana Saarinen) că, în viață, nu e bine să iei doar decizii, pentru că astfel nu mai lași loc întâmplării. Or, în filmul lui Mika Kaurismäki, întâmplarea schimbă nu doar ”o lungă zi de joi”, ci chiar percepția asupra vieții, descătușează inimi și face loc unei vieți însorite.
Saimi este spiritul liber care se salvează prin artă. Face fotografii, ”fură” clipe din viață, creând un univers paralel în care îl atrage și pe Grump. O pasiune care dă naștere unui fundal de aparentă confuzie și care va duce la o ruptură dramatică. Este momentul în care filmul atinge profunzimi emoționante și trece într-un plan afectiv cu cel mai mare impact la public.
Muzica din film (creată de japonezul Tetsuroh Konishi) este bine ”infiltrată” într-un decor excepțional din zona de lângă Helsinki (director de imagine Jari Mutikainen). Calitatea imaginii, un scenariu bine adaptat, întregesc o structură cinematografică demnă de un festival. Un film amuzant, care ne arată că niciodată nu e prea târziu să fii fericit.
A doua zi de Festival European la Botoșani
Vineri, 17 aprilie, cinfilii vor viziona, tot de la ora 19.00, filmul ”În pat cu tigrul”, regia Anja Salomonowitz (Austria, 2024), un film biografic. Copil talentat, fiică abandonată, femeie hotărâtă, artistă singuratică, exploratoare a lumilor interioare, pictoriță celebră. Filmul „În pat cu tigrul” este un portret poetic al pictoriței austriece Maria Lassnig. Un film despre căutarea propriei expresii artistice, despre lupta ei în lumea masculină a artei, despre efortul fizic depus pentru pictura sa, prin care își transpune durerea interioară pe pânză. Și, în același timp, un film despre marele său succes artistic.
