Parintele ILARION ARGATU
Ilarion Argatu s-a născut într-o familie numeroasă, primind la botez numele de Ioan Argatu. Familia sa fusese silită să plece în pribegie din MaramureÅŸ, în secolul al XVIII-lea, pentru a-ÅŸi păstra credinÅ£a ortodoxă strămoÅŸească după distrugerile generalului Bucov.
Tatăl său, Alexandru, a fost, timp de 16 ani, primar în comuna Valea Glodului, iar după ce a rămas văduv ÅŸi ÅŸi-a rânduit cei 9 copii, s-a călugărit la Mănăstirea NeamÅ£, loc unde se odihneÅŸte astăzi.
Ioan Argatu a urmat ÅŸcoala cu 5 clase din Valea Glodului, apoi, la îndemnul unchiului său, Epifanie Crăciun, stareÅ£ul Mănăstirii CocoÅŸ din Dobrogea, a mers la Seminarul Teologic cu 8 clase din Dorohoi, după care a urmat ÅŸi absolvit Facultatea de Teologie din CernăuÅ£i. În paralel cu studiile teologice, a urmat cursurile Åžcolii Militare din Bacău, obÅ£inând gradul de sublocotenent. După absolvirea Facultăţii de Teologie ÅŸi a ÅŸcolii militare, s-a înrolat în armată, fiind trimis ofiÅ£er în cadrul unităţii de grăniceri de la Careii Mari, la graniÅ£a cu Ungaria. A urmat ÅŸi o ÅŸcoală de serviciu social, iniÅ£iată de către ministrul învăţământului de atunci, Dimitrie Gusti (1933-1934).
La 10 noiembrie 1940, se căsătoreşte cu Georgeta, fiica preotului Sebastian Mihăilescu din Oniceni, judeţul Suceava. Din căsătorie rezultă cinci copii (Ştefan, Gabriela, Alexandru, Ioan şi Ana); cele două fete au fost preotese şi cei trei băieţi preoţi.
După căsătorie, renunţă la cariera militară ÅŸi depune cerere la Mitropolia Moldovei să fie hirotonit preot pe seama Parohiei Oniceni, fiind preot ajutător al socrului său. În anul 1940, este hirotonit ca preot de mir, în Catedrala Mitropolitană din IaÅŸi. În anul 1946, arhiepiscopul ÅŸi mitropolitul Moldovei, Irineu Mihălcescu, l-a transferat în interes de serviciu pe preotul Ioan Argatu, de la Parohia Oniceni la Parohia Boroaia, pentru a ridica biserica din acel sat, a cărei construcÅ£ie stagnase de 22 ani. Părintele Argatu a adus la Boroaia biserica monument istoric de la RâÅŸca ÅŸi a procurat, de asemenea, piatra pentru zidărie ÅŸi alte materiale. Dar lucrările vor intra într-o nouă perioadă de stagnare.
Urmărit de securitate
Devenit incomod pentru regim pentru că dorea să ridice o biserică, autorităţile i-au interzis să mai primească lume la casa sa, i s-a impus să scurteze slujba, în aÅŸa fel încât, duminica dimineaÅ£a, la ora 9, s-o termine ÅŸi să se prezinte la ÅŸedinÅ£ele de partid, organizate special la primărie, ÅŸi să îndemne lumea să meargă la câmp. Deoarece el nu a Å£inut cont de acestea, a determinat autorităţile să-l declare potrivnic regimului ÅŸi duÅŸman al poporului. Pentru a-l aresta, organele de miliÅ£ie au silit 39 de persoane să dea declaraÅ£ii din care să reiasă că preotul Ioan Argatu este instigator la ordinea publică.
Pe 18 iulie 1948, maÅŸina prefecturii, însoÅ£ită de o armată de miliÅ£ieni, a venit la primărie, la biserica din Boroaia ÅŸi la casa părintelui, pentru a-l aresta "pentru instigare contra ordinii publice". Aflat la o bătrână bolnavă acasă pentru a o împărtăşi, el a fost informat că este aÅŸteptat de miliÅ£ie. Preotul Ilarion Argatu a reuÅŸit să fugă ÅŸi să se ascundă la părinÅ£i, în Valea Glodului, într-o magazie, careia i-a construit un perete fals, trăind ani de zile fără sobă, fără pat, ÅŸi fără să vadă lumina zilei, ghemuit pe jumătate de metru. Pe capul său s-a pus un preÅ£ de 300.000 de lei pentru cel ce îl va descoperi.
După 5 ani, s-a emis al doilea mandat, în urma acuzaÅ£iei că ar fi fost "organizator de complot contra statului", fiind condamnat la închisoare pe viaţă. S-a adăpostit timp de 4 ani într-o ÅŸură, învelindu-se în fân, hrănindu-se cu ce-i aduceau, în secret, niÅŸte ţărani milostivi ÅŸi bând apa de ploaie direct de la streaÅŸină. El a stat ascuns timp de 16 ani, locuind în mare parte în poduri ale caselor, în hambare, în lanul de porumb etc. S-a adăpostit ani de zile ÅŸi sub podeaua casei din Boroaia, nici chiar copiii săi neÅŸtiind că se află acolo.
Părintele a fost expropriat, iar în anul 1964 a fost graÅ£iat. La data de 13 februarie 1965, organele de miliÅ£ie îl descoperă pe părintele Ioan Argatu, după ce o vecină care avea fereastra casei înspre curtea părintelui a anunÅ£at autorităţile că părintele este acasă ÅŸi că iese după miezul nopÅ£ii în curte, la aer.
A fost interogat de miliÅ£ia de la Suceava, dar a fost apoi pus în libertate. Astfel, i s-a dat din nou Parohia Boroaia, trebuind să ia viaÅ£a de la capăt, pe care a reînceput-o cu construcÅ£ia bisericii din Boroaia. Ani de zile a refuzat cu demnitate să se înscrie în PCR.
Cu binecuvântarea mitropolitului Iustin Moisescu, părintele Ioan Argatu a pus prima cărămidă a bisericii la 22 iunie 1969, iar zidirea sfântului lăcaÅŸ a durat până la 2 mai 1970. A urmat apoi tencuiala, pictura, clopotniÅ£a ÅŸi casa de prăznuire, lucrarea fiind terminată de către fiul său, preotul Alexandru Argatu, deoarece părintele Ioan se călugărise. Biserica din Boroaia a fost sfiinÅ£ită în anul 1977.
Efectuarea de exorcizări
În anul 1972, părintele Ioan Argatu a rămas văduv ÅŸi, în anul următor, în luna ianuarie 1973, s-a călugărit la Mănăstirea Antim din BucureÅŸti, luând numele de Ilarion. A petrecut, apoi, câÅ£iva ani la Mănăstirea CăldăruÅŸani, iar ultimii 19 ani din viaţă i-a trăit la Mănăstirea Cernica, unde a fost duhovnicul întregii comunităţi de călugări. Aici a exorcizat sute de posedaÅ£i, români ÅŸi străini.
El îÅŸi începea slujbele de exorcizare pentru alungarea demonilor cu Acatistul Domnului Iisus Hristos, continuând apoi cu Sfânta Liturghie, sfinÅ£irea apei ÅŸi Taina Sfântului Maslu. În final, el citea Moliftele Sfântului Vasile cel Mare, iar dacă era nevoie, slujea ÅŸi Moliftele Sfântului Ioan Gură de Aur.
După ce se punea patrafirul pe cap celui posedat de demoni, acesta începea să urle, să înjure cu o voce inumană ÅŸi către final, atunci când era stropit cu agheazmă, să se vaite, plângându-se că simte o arsură insuportabilă. După ce slujba lua sfârÅŸit, omul cădea într-un somn adânc, din care se trezea apoi liniÅŸtit.
După anul 1990 a fost chemat în câteva ţări din Europa ÅŸi America (Germania, FranÅ£a, Belgia ÅŸsi SUA), unde devenise celebru pentru harul său, unde, însoÅ£it de câÅ£iva călugări, a efectuat slujbe de exorcizare.
Din colecta publică, a ridicat o biserică în satul natal ÅŸi a dăruit Comunitatii românesti din Israel un teren la Ierihon, unde a fost clădit un lăcaÅŸ de cult ortodox, cu hramul "NaÅŸterea Domnului", în care să fie adunate toate măicuÅ£ele românce din Israel - în număr de aproximativ 70.
Arhimandritul Ilarion Argatu a trecut la cele veÅŸnice la data de 11 mai 1999, la vârsta de 86 ani. A cerut să fie înmormântat în comuna Boroaia, acolo unde a ridicat, cu eforturi inimaginabile, o frumoasa biserică ÅŸi unde a slujit mulÅ£i ani ca preot.
