Ștefan Hasnaș s-a născut 27 decembrie 1847 (după alte surse, în 1846) și a trecut la cele veșnice în data de 22 septembrie 1898. A fost căsătorit cu Zoe Urlățeanu care, la data dispariției soțului, avea vârsta de 46 de ani. Zoe a fost învățătoare la școala de fete din Târgul Burdujeni. Din acest mariaj știm că au rezultat mai mulți copii, dintre care doi au murit la vârste fragede: Gheorghe (26 octombrie 1881 – 18 februarie 1900) și Titi (24 martie 1888 – 8 martie 1894). Dacă inițial medicul a fost înhumat la Burdujeni, ulterior osemintele i-au fost transferate la Cimitirul Eternitatea din Botoșani, acțiune realizată cel mai probabil de către soție.
Ștefan Hasnaș a absolvit Facultatea de Medicină şi Chirurgie din Bucureşti. După încheierea studiilor, a activat în capitală ca intern al Spitalelor Civile. În anul 1872 a fost promovat, de la medic de batalion, clasa II, la clasa I, care corespundea gradului de locotenent. În contextul războiului ruso-româno-turc (1877-1878), el a îndeplinit funcția de medic șef al Regimentului 7 Dorobanți, poziţie din care s-a retras, „prin înaltul decret cu No. 1416, din 3 Iunie 1878”, când „s-a primit demisia din armată a medicului de batalion clasa I Hasnaș Ștefan, din regimentul 7 de dorobanți, și tot prin același decret s-a trecut cu gradul său în corpul medicilor milițieni din districtul Prahova, comuna Ploesci”.
La 5 Mai 1878, „Direcțiunea generală a serviciului sanitar”, instituție centrală care coordona serviciile medicale la nivel național, anunța că „D. decan al facultăței de medicină din Bucurescĭ, prin adresa Nr 243, comunică că D. doctor Ștefan Th. Hasnaș, în virtutea certificatuluĭ de aptitudine la gradul de doctor în medicină și chirurgie, liberat de corpul profesoral și visat de D. rector al universitățeĭ, înregistrat la No. 147, din 19 curent, a obținut dreptul de liberă practică a medicineĭ în țéră”.
La scurt timp, a fost numit în postul de medic-ajutor al județului „Kiustengea” (Constanța), structură administrativă intrată de curând în fruntariile României, de unde va fi înlocuit, în august 1879, de doctorul în medicină Theodor Sușiu.
Ulterior, Ștefan Hasnaș a îndeplinit funcţia de medic al penitenciarului Dobrovăţ – sistem carceral militar care funcţiona în mănăstirea cu acelaşi nume din judeţul Vaslui, astăzi în județul Iași –, din care demisionează în februarie 1886, în locul său venind doctorul N. Teodosescu.
Un text de Ioan Iațcu, citește continuarea în Misterele Botoșanilor…