Spre deosebire de ceilalţi ani nu s-a mai simţit gerul Bobotezei, temperaturile fiind mult mai mari decât valorile normale pentru această perioadă a anului, lucru care a făcut ca un număr mare de botoşăneni să iasă din case, mulţi cu copii. Chiar dacă nu este deloc zăpadă, la Biserica Sfântul Ilie, din municipiul Botoşani, a fost adusă o cruce de gheaţă, de la Lacul Roşu.
După oficierea Sfintei Liturghii, sutele de credincioși, care au participat la slujba de la Biserica Sf. Ilie, alături de protopopul Lucian Leonte, au ieșit în curtea lăcașului de cult, unde preotul a sfințit apa pusă în mai multe butoaie dar şi în recipinetele cu busuioc aduse de credincioşi.
După sfințirea apei, Agheasma Mare a fost împărțită credincioșilor care s-au îndreptat spre case sau pentru a duce Agheasmă rudelor și cunoscuților care nu au putut ajunge la Biserică.
Agheasma Mare este folosita in Ajunul Bobotezei la sfintirea casele credinciosilor si locuitorii acestora. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi: binecuvantarea si sfintirea prapurilor, sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.
Agheasma Mare se sfințește o singură data pe an, la Boboteaza (Botezul Domnului), pe data de 6 ianuarie. Se consumă de la 6 ianuarie până la 14 ianuarie, dimineața, pe nemâncate.
Agheasma de Bobotează este considerată apa sfințită cu cele mai mari puteri, este apa ce ramane “vie" și proaspătă timp indelungat fară a se deteriora odata cu trecerea timpului.
Agheasma cea Mare se săvârşeşte de către arhiereu sau preot într-un cadru festiv, numai în biserică, lângă o apă curgătoare, lângă un lac sau la malul mării, şi numai de Bobotează sau în Ajunul ei. Aceasta este tămăduitoare şi are putere sfinţitoare foarte mare, pentru că este sfinţită în chiar ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan.
Boboteaza încheie sărbătorile de iarnă.