Vineri noapte, Darabani, curtea Conacului Balș. Zgomotul infernal al Revoluției contrastează neobișnuit cu cerul înstelat, iar cântecul greierilor întregește bizar un registru aproape cinematografic.
Proiecția filmului ”Libertate”, în regia lui Tudor Giurgiu, începe la ora 22.00 și se prelungește adânc în noapte prin întrebările care se nasc în mintea generațiilor tinere.
Cu un scenariu semnat de Cecilia Ștefănescu, Tudor Giurgiu și Nap Toader, filmul are o distribuție generoasă, începând cu Ionuț Caras, actorul care a fost prrezent la proiecția de la Darabani alături de Tudor Giurgiu, și continuând cu Iulian Postelnicu, Andi Vasluianu, Alexandru Papadopol, Marius Manole sau Emilian Oprea.
Acțiunea filmului se petrece la Sibiu, în decembrie 1989, atunci când, în haosul și panica generate de protestele mulțimii împotriva autorităților, o unitate de miliție devine ținta unui asalt violent care degenerează într-o confruntare sângeroasă între soldați, milițieni, securiști și civili.
”Libertate”, chiar dacă se concentrează pe evenimentele de la Sibiu, ilustrează excepțional atmosfera acelor zile, readuce în memorie psihoza teroriștilor, așază înainte aceleași întrebări care, deși nerostite nici în film, rămân ca o prezență perpetuă în societatea postdecembristă: Cine a tras?
Însă, spre surprinderea tuturor celor prezenți vineri noapte la Conacul Balș, o întrebare de altă factură și-a făcut loc, prin vocea lui Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord. O întrebare pe care clujeanul din Darabani i-a adresat-o direct regizorului Tudor Giurgiu: ”De ce m-ai pus la un moment dat să caut un presupus securist din Mitoc?”
Drpt urmare, Tudor Giurgiu a fost nevoit să povestească despre una dintre ”poveștile interesante din documentarea pentru film”, o poveste care a pornit de la un articol apărut în presa vremii.
”Mă interesau multe lucruri despre cazul acesta și, tot citind prin ziarele vremii, a apărut o poveste extem de interesantă. Povestea unui terorist adevărat prins de gărzile patriotice. Era un articol din România Liberă, cu titlul ”Teroristul”. Se dădea cu nume și prenume: Constantin…, din satul Mitoc. Scria în articol: ”…se zbate, este un Superman, este legat pe o targă, se zbate din mâini și din picioare, bolborosea, spunea că a omorât copii și va omorî în continuare…”. Tot articolul acela, dacă îl citești cu mintea de azi, ai zice că de fapt cel care l-a scris a consumat ceva… Era o chestie apocaliptică. Am căutat episodul acesta, fusese preluat și în alte cărți despre Revoluție, unde apare și faptul că era din Mitoc. Mi s-a părut foarte ciudat textul, în acele zile se vorbea mult despre teroriști, dar nimeni nu găsise în mod real unul. La televizor era cum ați văzut în film: teroriștii era ba milițieni, ba arabi, tot felul de minciuni. Dar cazul acesta m-a intrigat. Am sunat la oameni care fuseseră în trecut în redacție la România Liberă. Textul era semnat, dar mi s-a spus că omul acela nu există. Nu era din redacție, atunci veneau multe texte, nu se știa de unde veneau, dar se publicau. Acest text a fost publicat pentru că poporul avea nevoie de ”teroriști dovediți”. Văzând că era din Mitoc, l-am rugat pe Ștefan să îl caute”, a dezvăluit regizorul Tudor Giurgiu.
Nu mică le-a fost mirarea când au descoperit că o persoană cu acel nume a existat cu adevărat la Mitoc. Povestea a fost completată de Ștefan Teișanu: ”M-ai sunat după ce ai încercat tu să îl găsești. Eu am aflat într-o oră, după ce am întrebat acasă. Se mutase în Norvegia și îl cheamă acum altfel”.
Regizorul filmului ”Libertate” crede, însă, că este ”una dintre multele povești absolut ficționalizate, inventate în timpul Revoluției, dar pe care noi le-am crezut atunci. Era o mitologie în jurul conceptului de terorist”.
Ionuț Caras, o prezență la Darabani în ultimii ani, a impresionat în rolul din ”Libertate”, chiar dacă, spune actorul, ”mă preocupă mai mult teatrul”.
”Se întâmplă să mai trimit câte o probă undeva, pentru vreun film. De obicei nu fac asta, eu sunt preocupat de teatru. Urmăresc avizierul, văd în ce sunt distribuit și joc. M-a întrebat odată o directoare de casting: ce filme îți plac, ce regizori îți plac? Am simțit că întrebarea e o capcană. Nu mă preocupă filmul foarte tare. În acest caz, am fost chemat la casting, am dat probă, am luat rolul și se pare că am făcut bine ce am avut de făcut acolo. Sunt mai preocupat de teatru. Pe mine ”Libertate” mă umple de frustrare, de nervi, mă umple de angoasă. Chiar nu se poate să se schimbe ceva și să fie bine în țara noastră?”, a rostit actorul Ionuț Caras.
Publicul de vineri seara a fost unul divers, din generații diferite, de la copii la vârstnici. Pe unii, subiectul i-a găsit nepregătiți, pe alții i-a intrigat. Tinerii au cerut răspunsuri la întrebările născute în cele două ore de film. S-a vorbit și despre ceea ce nu s-a văzut pe ecran.
”Multe întâmplări am găsit cu soldați care au tras, unii au vorbit, au spus că erau paralizați de frică, mesajele pe care le primeau le spuneau despre teroriști, era o luptă pentru supraviețuire. ”Eram paralizați de frică”. Alții nu au vrut să vorbească. Ce s-a întmplat la Sibiu mi s-a părut ceva unic. Toată chestia cu oamenii ținuți în bazin, indiferent cine or fi ei, aproape două luni de zile, mi s-a părut foarte ciudat. Afară începea o lume nouă, iar acolo în bazin erau forțați să stea la un loc agresori și oprimați, și civili, tot bizarul situației mi s-a părut că e un film care trebuia făcut. (...) Când au început împușcăturile ei nu știau cu cine să se dea, au paralizat de frică, nu știau cine va câștiga, era o confuzie generală”, a povestit regizorul Tudor Giurgiu.
Ionuț Caraș a mărturisit, la rândul său, că ”Libertate” este un film care se adresează tuturor generațiilor. ”E un film care trebuie văzut, copiilor mei le-am arătat acest film. Faptul că putem să vorbim despre anumite subiecte din istoria noastră relativ recentă și artistic, nu doar politic, mi se pare un lucru foarte bun”.
