În urmă cu 5 ani, în seara zilei de 16 februarie, Florentin Florescu primea ultimele urări de ziua lui. În noaptea aceea a murit. Avea 57 de ani...
A doua zi, vestea morții lui Florentin Florescu le-a părut multora o glumă. Fusese dintotdeauna un om hâtru, pus pe farse, intransigent cu lumea pe care nu o accepta, dornic oricând de un pahar de vorbă cu prietenii. Atâția câți îi mai rămăseseră.
Moartea de ziua lui părea o ghidușie pusă la cale chiar de el. Am înțeles cu toții, cu cât treceau minutele, orele, că Florentin s-a lăsat de glume. Pentru totdeauna.
Un excelent gazetar, epigramist cu haz, scriitor de mare finețe lingvistică.
Născut pe 16 februarie 1963, în localitatea Sulița, județul Botoșani, Florentin Florescu a murit peste exact 57 de ani: 16 februarie 2020. A fost reporter special la Curierul, Jurnalul de Botoșani, Monitorul de Botoșani, dar și director al săptămânalului Atitudinea. A mai scris la publicațiile naționale Curentul, Jurnalul național, Libertatea. A debutat în volum cu cartea de reportaje ”Căruța cu moldoveni” (Editura Axa, 2000), urmată de ”Săraci lipiți paharului” (Editura Agata, Botoșani, 2004).
A rămas în istoria jurnalismului botoșănean ca un profesionist. Un om incisiv, ironic, dar bun. O bunătate pe care unii nu au înțeles-o întotdeauna. A rămas după Florentin Florescu scrisul ca o lecție. Rămân veselia și bucuria de a trăi, chiar și atunci când viața se purta ca o cerșetoare. Florentin Florescu a fost, până să nu mai vrea să fie, un om lucid, un ziarist al cuvântului asumat, un om ancorat în realitate.
"Am văzut mulţi ziarişti care treceau nepăsători pe lângă un fapt banal. Ziaristul trebuie să aibă ochi de muscă. A spus-o cândva unul dintre marii ziarişti români, după Eminescu - pe care îl consider poate un mai mare ziarist decât poet. Este vorba de Brunea Fox. Chiar sfătuiesc actuala generaţie de ziarişti să îl citească. Ziaristica este o muncă precum oricare alta şi, cum spunea prietenul meu, Constantin Bojescu: Munca nu-i atât de grea, dar se pierde timp cu ea", povestea jurnalistul Florentin Florescu.
Reportajele lui Florentin Florescu păstrează ironia, dar și sensibilitatea cuvântului, fără a depăși limitele decenței profesionale, însă impresionând mereu prin forța și expresivitatea scriiturii.
Florentin Florescu trebuie citit, înțeles, scotocit în fiecare cuvânt, ascultat literă cu literă. Și, mai ales, trebuie Florentin Florescu neuitat pentru tot ceea ce a lăsat orașului în care a trăit, locului în care a murit. Amintirea unui om care nu a știut să trăiască în viitor.
Florentin Florescu - Eminescu, Enescu, Iorga
”Cred că nu fac eroare
Când spun: Botoșani a dat
Numai oameni de valoare,
Îi găsiți la bancomat”.
Dumnezeu să îl odihnească în pace!