Şi viscolul plânge pe dig,
Nu-i nici o speranţă în lume
Şi-n case e foame şi frig.
Şi totuşi vom ţine Crăciunul
De-ar fi să-l plătim cu dobânzi,
Şi tot o să-ntindem o masă
Copiilor noştri flămânzi.
Fie timpul rău sau bun,
Va veni şi la noi Moş Crăciun!
Măcar să lăsăm o nădejde
Sărmanilor noştri copii,
Când Mântuitorul se naşte
Ne naştem şi noi orice-ar fi.
De-ar fi să plătim şi în rate
Petrecerea lui printre noi,
De-am vinde şi ultima pâine
Dar tot nu l-am da înapoi.
Sălbatici şi fără iubire
Ne-am stinge în timpul nebun,
Aşa că în vremuri pagâne
Rămâne cu noi Mos Crăciun.
E vremea iertării şi păcii
Se naşte un Prunc neînfrânt,
Şi-o scară de lacrimi se-ntinde
Acum între cer si pamânt.
