Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română "A. Philippide" din cadrul Academiei Române-filiala Iași a organizat, la sfârșitul săptămânii trecute, cea de-a 5-a ediție a Atelierului etno-didactic "Cum și de ce poate fi predat folclorul". Inițiată în 2015, manifestarea a devenit deja una așteptată în fiecare an de profesori, cercetători, muzeografi și meșteri populari, toți dornici să contribuie la identificarea unor soluții adecvate pentru transmiterea culturii populare către elevi și studenți.

La ediția din acest an, au participat, având intervenții valoroase, nu doar specia­liști ai domeniului, ci și studenți, conturând încă și mai bine ideea de atelier, de „uzină” de idei bune, care să ajute la creionarea unei strategii educaționale utile în a oferi tinerilor repere corecte din cultura tradițională. Ioana Repciuc, cercetător în cadrul Departamentului de Etnologie, a sus­ți­nut comunicarea cu titlul provocator De ce mai avem nevoie de folclor?, etnograful Lucian Lefter, de la Centrul Culturii Tradițio­nale, a vorbit despre Importanța fotografiei etnografice în populari­zarea meșteșugurilor tradiționa­le, iar cercetătoarea Adina Ciubo­tariu a vorbit despre Demersuri ale instituțiilor europene pentru o conștientizare mai bună a culturii tradiționale. „Ediția de anul acesta este o dublă premieră, pentru că am reușit să atingem toate etapele educației - avem studenți care au susținut comunicări, dar o avem și pe doamna academician Sabina Ispas. Scopul nostru profund, pentru care depunem foarte mult efort, este acela de a pune la dispoziția profesorilor, în regim "open acces", un pachet de resurse educaționale, din care să înțeleagă cum este mai bine, mai eficient, mai atractiv pentru elevi să predea, spre exemplu, Miorița sau Harap-Alb, adică ceea ce există acum în programa școlară. Și, în acest scop, colega mea Ioana Repciuc lucrează la un proiect pe care-l va depune în cadrul granturilor Academiei Române, pentru a reuși să obținem o finanțare în vederea publicării unor ghiduri consultative, a unor planuri de lecții mai concret, în care bibliografia cu adevărat relevantă își va găsi locul. Pentru că există o mare problemă de documentare a celor care vorbesc despre folclor. Toți își doresc folclor în școală, dar nimeni nu știe de unde să înceapă”, a declarat dr. Adina Ciubotariu, șefa Departamentului de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” Iași.

Invitatul special al Atelierului etno-didactic a fost acad. Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București, care a vorbit despre Rolul documentelor din arhivele media neconven­țio­nale în lămurirea sensurilor etno­logice. Aceasta a oferit publicului detalii interesante despre arhiva de folclor a institutului pe care îl conduce, cea mai veche și mai mare arhivă de folclor din țară. (Otilia Bălinișteanu, în Ziarul Lumina - Citeste mai departe...)