De ce e nevoie de Zilele Nordului?

De ce e nevoie de Zilele Nordului?

   Otilia Balinisteanu

Ar fi o întrebare legitimă, într-o țară în care de cele mai multe ori "a face" rămâne un simplu verb așternut pe hârtie. După cele trei ediții, rămân cu convingerea că un asemenea festival, în colțul cel mai de nord al Moldovei, din care și eu vin, e nu doar o întâmplare miraculoasă, ci chiar o necesitate a momentului. Și asta numai dacă ne gândim la clișeele ce au acoperit, ca o peliculă opacă, locurile acestea, căci despre Botoșani atât se știa, până nu demult: că este cel mai sărac județ al țării și că aici s-au născut geniile Eminescu, Enescu, Luchian și Iorga.

Aceste e punctul nevralgic în care intervine, de fapt, misiunea Zilelor Nordului – să demonteze clișee, să alunge mituri, să spulbere fatalismul, să redea locurilor demnitatea lor intrinsecă, iar oamenilor încrederea că stau pe o mină de aur. Și că le trebuie doar un pic de curaj să povestească țării întregi despre asta.
 
După cele trei exerciții culturale anuale, Nordul s-a dezmorțit vizibil și s-a îmbogățit considerabil. Acum, la Darabani există un Muzeu al Nordului, cu o bogată secțiune etnografică și cu o expoziție permanentă "Lucian Valea". Intens promovați, Livenii și Hilișeul au intrat pe harta turistică obligatorie a Botoșanilor. Casa bunicilor lui Enescu de la Mihăileni a primit sprijin financiar pentru a fi refăcută. Tineri din întreg județul au fost implicați în programe de voluntariat și în ateliere de dezvoltare personală. În Poiana Teioasa, de lângă Darabani, într-o pădure frumoasă, dar complet necunoscută, au concertat zeci de trupe românești de top. O altă poiană din codrii Teioasei, în care mai există încă trei stejari seculari, plantați, potrivit legendei, de domnitorul Ștefan, a fost amenajată și redată circuitului turistic.

Darabanii, târgușorul prăfuit de care n-a auzit mai nimeni până în anii din urmă, au devenit, între timp, loc de întâlnire pentru cicliști și fotografi, pentru turiștii amatori să participe la tururi ghidate prin nord. Apoi, tot mai mulți oameni ai Nordului, pe care viața i-a dus peste tot prin țară, s-au întors aici, în zilele festivalului, să sprijine prin prezența lor manifestările, într-un gest de mulțumire adusă ținutului care i-a modelat.
 
De la un an la altul, densitatea evenimentelor, caracterul aproape programatic al demersului cultural așezat în spatele acestora și anduranța organizatorilor la zăbavnicul test al birocrației și mentalităților mă îndreptățesc a spune că Zilele Nordului au fost gândite ca un adevărat bumerang cultural:  să aducă spre oamenii locului resursele de care dispun - forță, energie, creativitate, îndrăzneală și să primească în schimb implicarea comunităților în propria devenire.
 
Ăsta-i un pariu de drum lung, dar care poate fi câștigat.
 
Fiindcă în Nord "rădăcinile cresc".


Citeste materialul integral: Zilele Nordului, bumerangul cultural al Moldovei de Sus, de Otilia Bălinişteanu

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Ministerul Energiei face un nou apel către români: „Reduceți consumul de electricitate între orele 19:00 și 23:00”

astăzi, 14:54

Ministerul Energiei cere din nou populației, companiilor și instituțiilor publice să reducă voluntar consumul de energie electrică în intervalul 19:00–23:00, până la 31 august...

Droguri găsite în buzunarul unui bărbat din Botoșani, urma să le împartă cu alții doi!

astăzi, 14:16

La data de 05 august 2026, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au identificat în municipiul Botoșani, trei bărbați, cu vârste cuprinse între 29 și 44 de ani,...

Primăriile care nu intră pe Ghişeul.ro până pe 25 august pot pierde bani de la buget!

astăzi, 13:30

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu spune că mai mult de un sfert dintre primăriile din România nu sunt încă înscrise pe platforma Ghiseul.ro, deși termenul-limită pentru &ic...