Vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani, Bogdan Dăscălescu, este preocupat de identificarea artiștilor populari, artizani, rapsozi, oameni care au păstrat neschimbat patrimonial imaterial.
Bogdan Dăscălescu intenționează să promoveze potențialii promotori la Ministerul Culturii, care va acorda titlul de „Tezaur Uman Viu” persoanelor „purtătoare, păstrătoare și transmițătoare de elemnte de patrimoniu cultural imaterial”.
Până în prezent, județul Botoșani nu a avut niciun representant care să primească această distincție.
„ În pregătirea unei întâlniri pe care o voi avea la București, la ministerul Culturii, vă cer sprijinul. În fiecare an, persoane care de-a lungul vieții au promovat patrimoniul local și au dus mai departe obiceiuri sau îndeletniciri care altfel aveau să moară primesc titulatura de Tezaur Uman Viu.
Din păcate, județul nostru nu are nici un reprezentant care să fi fost onorat astfel. Sunt sigur că sunt mulți artiști populari, artizani, rapsozi, oameni care au păstrat neschimbat patrimoniul imaterial.
Din păcate, ei riscă să rămână anonimi dacă nu îi scoatem noi la lumină. Mai rău, se poate ca ceea ce ei au făcut ei să dăinuie până acum, să dispară odată cu ei dacă nu facem ceva. Vă rog să mă ajutați să identificăm astfel de persoane”, a afirmat Bogdan Dăscălescu, vicepreședintele Consiliului Județean.
Din anul 2010 până în present, 62 de români au primit din partea Ministerului Culturii titlul de „Tezaur Uman Viu”. Printre aceștia se numără iconari, olari, cojocari, meșteri populari, rapsozi etc, oamnei care au valorificat tradițiile și meșteșugurile românești și le-au transmis mai departe nealterate de modernitate.
Primul roman declarant „Tezaur Uman Viu”, în anul 2010, a fost artista popular Maria Deac Poenaru, recunoscută drept ultima reprezentantă a pictorilor iconari din Laz.
„Tezaur Uman Viu” a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg.
Pe de altă parte, își dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia.
Sursă foto: tezaurumanviu.ro