Sfinţii Alexandru şi Antonina erau din Asia Mică. Sfânta Antonina îşi ducea viaţa în curăţie şi pentru că era creştină, nevrând ea să se lepede de Hristos, a fost prinsă de dregătorul Festus şi dusă într-o casă de desfrânare.
Prin descoperire dumnezeiască, în acea casă a desfrâului a intrat un tânăr ce se numea Alexandru, care avea atunci 23 de ani. El s-a prefăcut că merge acolo pentru a păcătui, însă a scos-o afară pe Antonina, acoperindu-i capul cu haina sa. Dregătorul Festus i-a prins pe amândoi, întemniţându-i, însă Alexandru şi Antonina cu mult curaj L-au mărturisit pe Iisus Hristos ca fiind singurul şi adevăratul Dumnezeu. Pentru aceasta le-a tăiat degetele de la mâini şi de la picioare, apoi, ungându-le trupurile cu catran, i-a aruncat într-o groapă cu foc şi acolo şi-au luat fericiţii mucenici fericitul sfârşit. Prăznuirea lor se făcea cu multă evlavie la Mănăstirea Maximin din Constantinopol, unde erau aşezate sfintele lor moaşte.
Tot astăzi îl pomenim pe Sfântul Mucenic Timotei, Episcopul Prusei, care a propovăduit cuvântul lui Hristos în timpul împăratului Iulian Apostatul (361-363). Pentru viaţa sa curată a fost binecuvântat cu darul facerii de minuni. Sfântul Timotei a fost prins şi întemniţat, şi pentru că pe mulţi i-a învăţat să creadă în Hristos, chiar şi atunci când era închis, din porunca împăratului i s-a tăiat capul.
