Sfântul Mucenic Trifon a trăit în secolul al III‑lea. A suferit moarte martirică în timpul persecuției ordonate de împăratul Deciu (249‑251). Era din ţinutul Frigiei, din localitatea Lampsac. A cunoscut din copilărie credinţa creştină. Pentru viaţa lui curată şi smerită a primit de la Dumnezeu darul vindecări de boli şi al izgonirii duhurilor rele. Este chemat la Roma de împăratul Gordian al III‑lea (238‑244) pentru a o izbăvi de duhuri necurate pe fiica acestuia.
Sfântul Trifon a alungat duhul necurat ce o chinuia pe fiica împăratului şi a adus la credinţa creştină pe mulţi, apoi s‑a întors în localitatea sa. Când ajunge Deciu împărat, declanşează o mare persecuţie împotriva creştinilor. Sfântul Trifon este arestat şi dus la Niceea, unde este întemniţat. Este pus să jertfească zeilor păgâni, dar el refuză, mărturisindu‑L pe Hristos. Sfântul Trifon este supus la multe chinuri pentru a se lepăda de credinţa creştină.
El continua să mărturisească pe Hristos, îndemnându‑i şi pe ceilalţi creştini să nu se îndepărteze de Hristos, socotindu‑se fericit să sufere pentru El. Este osândit la moarte prin sabie, dar viaţa i se sfârşeşte înainte din cauza suferinţelor provocate de torturile la care a fost supus.
Tot astăzi le pomenim şi pe Sfintele Muceniţe Perpetua şi Felicitas. Ele au fost martirizate în anul 203 la Cartagina, în nordul Africii, în timpul împăratului Septimiu Sever (191‑211). El a dat un edict prin care interzicea propovăduirea creştină în Imperiul Roman. În Africa s‑a produs o mişcare păgână împotriva creştinilor. În acest context este arestată şi Perpetua, care era catehumenă.
Odată cu ea a fost întemniţată şi Felicitas, cea care slujea în casa lui Perpetua. Alături de ele au fost arestaţi alţi trei catehumeni. Toţi primind Botezul în temniţă. Felicitas era însărcinată în luna a opta şi a născut în temniţă, iar Perpetua avea un copil mic pe care‑l alăpta. Ele au fost aduse la judecată şi pentru că nu au părăsit credinţa creştină, au fost osândite să fie date la fiare sălbatice în amfiteatrul din Cartagina. Alături de ele au fost aduşi şi trei tineri care Îl mărturiseau pe Hristos. În timpul pătimirii, doi dintre tineri au fost atacaţi de un leopard şi de un urs, iar al treilea de un leopard. Sfintele Perpetua şi Felicitas au fost atacate de o vacă sălbatică. După atacul fiarelor, martirii au fost duşi în mijlocul amfiteatrului, unde li s‑au tăiat capetele. Pe mormintele celor cinci martiri s‑a ridicat mai târziu în Cartagina o mare biserică.