Astăzi pomenim mutarea din Nazaret a veÅŸmântului Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, petrecută în zilele dreptcredinciosului împărat Leon cel Mare (457-474). VeÅŸmântul a fost adus de doi bărbaÅ£i cinstiÅ£i din Constantinopol, care au descoperit că acesta era ascuns în casa unei bătrâne văduve ÅŸi a fost aÅŸezat în biserica Vlaherne, hotărându-se prăznuirea acestui eveniment în ziua a doua a lunii iulie.
Tot astăzi facem pomenirea Sfântului Voievod Åžtefan cel Mare al Moldovei († 1504). Dreptcredinciosul voievod Åžtefan s-a născut la BorzeÅŸti din voievodul Bogdan al II-lea ÅŸi doamna Oltea. A fost uns ca domnitor al Moldovei la 14 aprilie 1457 ÅŸi, încercat de numeroase suferinÅ£e în tot cursul îndelungatei sale domnii (47 de ani), el ÅŸi-a păstrat nestrămutată speranÅ£a în Dumnezeu ÅŸi ÅŸi-a purtat cu jertfelnicie crucea vieÅ£ii.
Åžtefan cel Mare a fost unul dintre cei mai mari conducători politici ÅŸi militari pe care românii l-au avut în Evul Mediu. Întotdeauna el a pus biruinÅ£ele lui nu pe seama iscusinÅ£ei minÅ£ii sale, ci, cu smerenie, pe seama voii ÅŸi puterii lui Dumnezeu. Măritul voievod a fost nu numai apărător, ci ÅŸi mărturisitor al credinÅ£ei creÅŸtine prin numărul mare de mănăstiri ÅŸi biserici zidite atât în Moldova, cât ÅŸi în Muntenia ÅŸi Transilvania. De la mutarea sa la Domnul până astăzi mormântul său de la Mănăstirea Putna este străjuit de o candelă pururi aprinsă.
(Un articol de: Pr. Åžtefan Sfarghie)
