Sfânta Ana a fost bunica după trup a Domnului nostru Iisus Hristos şi era din seminţia lui Levi, fiind fiica lui Matan preotul şi a Mariei, soţia sa. Matan şi Maria au avut trei fete: Maria, Sovi şi Ana. Şi au măritat-o ei pe Ana, în ţinutul Galileei, cu dreptul Ioachim. Prin multă rugăciune Sfânta Ana a născut-o pe Maria, Născătoarea de Dumnezeu. Sfânta şi Dreapta Ana, a cărei adormire o prăznuim astăzi, după ce a născut pe Fecioara Maria, pe începătoarea mântuirii noastre, şi a dăruit-o pe ea să fie crescută la templu, ca pe un dar fără de prihană, a trăit cealaltă vreme a vieţii sale cu postiri, cu rugăciuni şi cu faceri de bine către cei lipsiţi, şi aşa s-a mutat în pace la Domnul.

CITEȘTE ȘI: "Studenți orădeni și elevi din Botoșani, într-un concert eveniment la Muzeul Ță..."

 

Biserica Ortodoxă pomenește astăzi şi pe Sfinții Părinți de la Sinodul al V-lea Ecumenic din anul 553. În cadrul acestui sinod au fost discutate mai multe lucruri, între care: reinterpretarea decretelor de la Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon din perspectiva alexandrină, precum şi explicarea teologică mai amănun­țită a celor două naturi ale Mântuitorului Iisus Hristos și a modului în care acestea alcătuiesc o singură Persoană. Sinodul a fost convocat de împăratul Justinian cel Mare (527-565). Principalul obiectiv al acestui sinod era să rezolve controversa celor Trei Capitole, adică trei chestiuni teologice legate de Teodor de Mopsuestia (†428), Teodoret din Cir și discipolul lor Ibas din Edesa. Prin hotărârile luate în cadrul acestui sinod, Părinţii au restabilit unitatea Bisericii.