Părinţii Bisericii spun că Îna­inte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului reprezintă „începutul mântuirii noastre”. Căci, în această zi, pe noi, cei ce am călcat poruncile lui Dumnezeu şi am căzut în adâncul răutăţilor, Domnul Dumnezeul nostru, vrând să ne izbăvească din robia păcatului, a trimis pe îngerul Său şi a binevestit Sfinţilor şi Drepţilor Părinţi Ioachim şi Ana naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. 

CITEȘTE ȘI: "Invitație la pelerinajul pedestru dedicat sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, la..."

 

Astăzi, Biserica îi pomeneşte şi pe Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi.

Sfântul Cuvios Simeon de la Pângăraţi s-a născut la începutul secolului al 14-lea în apropiere de Piatra Neamţ şi a intrat de tânăr în obştea Mănăstirii Bistriţa. A petrecut mulţi ani în chinovie, apoi s-a retras pe malul stâng al pârâului Pângăraţi, unde a ridicat o biserică de lemn. Cu timpul, schitul a fost cunoscut cu numele de „Schitul lui Simeon”, care a devenit mai târziu Schitul Pângărați.

Schitul lui Simeon a fost pustiit în timpul campaniei duse de sultanul Mahomed Cuceritorul împotriva Moldovei în 1476. Cuviosul Simeon şi ucenicii săi au trecut Carpaţii, stabilindu-se la Mănăstirea Caşva. A trecut la Domnul în 1476. Sfântul Cuvios Amfilohie de la Pângăraţi s-a născut în anul 1487, în nordul Moldovei. În monahism a intrat la Mănăstirea Moldoviţa, dar în 1508 a fost ales stareţ al Schitului Pângăraţi, slujire pe care a îndeplinit-o 56 de ani.

În anul 1566, Cuviosul, cunoscând că i se apropie sfârşitul, s-a retras de la conducerea mănăstirii şi l-a numit stareţ pe ieromonahul Teodorit. Sfântul Cuvios Amfilohie s-a retras la Mănăstirea Moldoviţa şi a trecut la Domnul în anul 1570.