Ele au trăit în Italia și au pătimit în timpul domniei lui Adrian (117-138).
Sofia, nume grecesc, înseamnă înțelepciune. Ea a avut trei fiice, pe care le-a botezat cu numele celor trei virtuți teologice: Pistis – credință, Elpis – nădejde și Agapis – dragoste. Prefectul provinciei, Antioh, le-a denunțat împăratului Adrian că sunt creștine. Împăratul le-a poruncit să aducă jertfa zeiței Artemis.
Pentru că au refuzat, împăratul a poruncit să fie omorâte doar fiicele, ca mama să sufere mai mult, nu doar chinurile pedepselor, ci și pierderea fiicelor. Fetele au fost martirizate în anul 137.
Când au primit moartea, Pistis avea 12 ani, Elpis 10 ani și Agapis 9 ani. Sofia a luat trupurile celor trei fiice și le-a îngropat pe un deal, în afara cetății. După trei zile de rugăciune la mormântul acestora, și-a dat duhul în mâinile Domnului.
Mormintele Sfintei Sofia și ale fiicelor sale Pistis, Elpis și Agapis au fost localizate pe drumul roman Via Aurelia. Deasupra acestor morminte s-a ridicat Biserica Sfântul Mucenic Pangratie. Din anul 1992, Sfânta Muceniță Sofia este ocrotitoarea capitalei Bulgariei.