La începutul secolului trecut se năştea, la Tocileşti, Toader Arăpașu, cel care, ani de zile mai târziu, avea să devină Întâistătătorul Bisericii Ortodexe Române, patriarhul Teoctist. El a început să urce pe treptele slujirii bisericeşti la Mănăstirea Vorona, un aşezământ de maici în prezent, relateaza Digi 24 intr-un reportaj.
"Ca aşezare geografică, mănăstirea este situată în codrul secular Vorona, Tudora, Oneaga, într-o poiană străbătută de un pârâiaş. În anul 1600, un grup de călugări ruşi a întemeiat aici un mic schit, cunoascut ca Sihăstria din Poiana Vorona, cu hramul Naşterea Maicii Domnului. Acest schit a stat la baza mănăstririi Vorona, care va căpăta faimă în istoria ortodoxiei şi a monahismului românesc atât prin vrednicia şi evlavia călugărilor de aici, cât şi prin particularităţile lăcaşurilor de cult, ridicate de-a lungul timpului", spune maica Serafima, de la Mănăstirea Vorona.
La Mănăstirea Vorona vieţuiesc în prezent circa 40 de măicuţe, conduse de stareţa Stavrofora Teofana Scantei. Maica Stavrofora este stareţa aşezământului încă din 1968, când mănăstirea a fost transformată într-un aşezământ monahal de maici. De numele maicii Stavrofora Teofana este legată reconstrucţia mănăstirii, transformată între 1959 şi 1968 în CAP.
Peștera încărcată de istorie
Puţini români ştiu că dealurile Voronei găzduiesc o peşteră încărcată de istorie şi de spiritualitate, peştera Cuviosului Onufrie. Între numeroşii părinţi ce au sfinţit pământul ţării noastre prin înalta lor viaţă duhovnicească se numără şi Cuviosul Onufrie, cel mai mare sihastru al ţinuturilor botoşănene.
Despre viaţa acestuia se cunosc foarte puţine amănunte, el voind să fie cunoscut lui Dumnezeu, iar nu oamenilor. Legenda spune că pe când domnitorul Mihail Sturza se afla la vânătoare a găsit un fruct mare şi frumos la rădăcina mărului ce străjuia mormântul cuviosului, l-a luat cu sine şi l-a dat fiicei sale care era bolnavă de epilepsie, iar aceasta s-a vindecat.
Dacă parcurgi 15 kilometri, pe un drum pietruit, şi treci peste un pod medieval de piatră, construit în secolul al XVIII-lea, nu poţi să nu remarci frumuseţea locului şI liniştea care înconjoară Mănăstirea Coşula. Acest din urmă aşezământ este plin de semnificatii istorice. Mănăstirea se afla la originea secularizarii terenurilor manastirilor de catre Alexandru Ioan Cuza.
Mănăstirea Coşula are şi o particularitate. Galbenul folosit la pictura interioră este similar albastrului de Voroneţ.
La câţiva kilometri de Dărăbani, oraşul cel mai nordic din ţara noastră şi la doar câteva sute de metri de tăcutul Prut, în cea mai nordică localitate din România, Horodiştea, autorităţile au reconstruit Casa Memorială A Sfântului Ioan Iacob Hozevitul.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa din 20 iunie 1992, a proclamat canonizarea Cuviosului Ioan şi pomenirea lui în rândul sfinţilor cu numele de Cuviosul Ioan cel Nou Românul" sau "Hozevitul".
Dar în judeţul Botoşani există şi multe biserici din lemn sau biserici declarate monumente istorice. Printre acestea si biserica Sf. Nicolae din Dorohoi, construit în ultimii 15 ani ai vieții de către cel mai însemnat domnitor al Moldovei medievale, Ștefan cel Mare și Sfânt. Biserica este cu atât mai importantă, cu cât însuși voievodul ctitor Ștefan cel Mare și Sfânt a poposit în mai multe rânduri în casele de odihnă ale curții domnești care o înconjura cândva.
VEZI AICI REPORTAJUL VIDEO, PE DIGI24
NOTA Știri Botoșani: Botosanii sunt binecuvantati de Dumnezeu sa plamadeasca mari duhovnici, de la Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, nascut in satul Crainiceni, comuna Horodistea, la marii parinti Ilie Cleopa (Sulita) sau Paisie Olaru (Stroiesti - Lunca), calugari imbunatatiti si sfintiti datorita harului cu care au fost inzestrati.
Tot din Botosani a pornit pe drumul sfinteniei parintele Dionisie Ignat (nascut in Vorniceni), traitor la Sfantul Munte Athos, cel despre care legenda spune ca l-a atras catre ortodoxie chiar si pe Printul Charles al Marii Britanii. Inca vietuitor la Sfantul Munte este Avva Iulian Lazar (nascut in Vorona), numit de crestini Duhovnicul romanilor de la Athos.
