La începutul secolului trecut se năştea, la TocileÅŸti, Toader ArăpaÈ™u, cel care, ani de zile mai târziu, avea să devină Întâistătătorul Bisericii Ortodexe Române, patriarhul Teoctist. El a început să urce pe treptele slujirii bisericeÅŸti la Mănăstirea Vorona, un aÅŸezământ de maici în prezent, relateaza Digi 24 intr-un reportaj.
"Ca aÅŸezare geografică, mănăstirea este situată în codrul secular Vorona, Tudora, Oneaga, într-o poiană străbătută de un pârâiaÅŸ. În anul 1600, un grup de călugări ruÅŸi a întemeiat aici un mic schit, cunoascut ca Sihăstria din Poiana Vorona, cu hramul NaÅŸterea Maicii Domnului. Acest schit a stat la baza mănăstririi Vorona, care va căpăta faimă în istoria ortodoxiei ÅŸi a monahismului românesc atât prin vrednicia ÅŸi evlavia călugărilor de aici, cât ÅŸi prin particularităţile lăcaÅŸurilor de cult, ridicate de-a lungul timpului", spune maica Serafima, de la Mănăstirea Vorona.
La Mănăstirea Vorona vieÅ£uiesc în prezent circa 40 de măicuÅ£e, conduse de stareÅ£a Stavrofora Teofana Scantei. Maica Stavrofora este stareÅ£a aÅŸezământului încă din 1968, când mănăstirea a fost transformată într-un aÅŸezământ monahal de maici. De numele maicii Stavrofora Teofana este legată reconstrucÅ£ia mănăstirii, transformată între 1959 ÅŸi 1968 în CAP.
PeÈ™tera încărcată de istorie
PuÅ£ini români ÅŸtiu că dealurile Voronei găzduiesc o peÅŸteră încărcată de istorie ÅŸi de spiritualitate, peÅŸtera Cuviosului Onufrie. Între numeroÅŸii părinÅ£i ce au sfinÅ£it pământul ţării noastre prin înalta lor viaţă duhovnicească se numără ÅŸi Cuviosul Onufrie, cel mai mare sihastru al Å£inuturilor botoşănene.
Despre viaÅ£a acestuia se cunosc foarte puÅ£ine amănunte, el voind să fie cunoscut lui Dumnezeu, iar nu oamenilor. Legenda spune că pe când domnitorul Mihail Sturza se afla la vânătoare a găsit un fruct mare ÅŸi frumos la rădăcina mărului ce străjuia mormântul cuviosului, l-a luat cu sine ÅŸi l-a dat fiicei sale care era bolnavă de epilepsie, iar aceasta s-a vindecat.
Dacă parcurgi 15 kilometri, pe un drum pietruit, ÅŸi treci peste un pod medieval de piatră, construit în secolul al XVIII-lea, nu poÅ£i să nu remarci frumuseÅ£ea locului ÅŸI liniÅŸtea care înconjoară Mănăstirea CoÅŸula. Acest din urmă aÅŸezământ este plin de semnificatii istorice. Mănăstirea se afla la originea secularizarii terenurilor manastirilor de catre Alexandru Ioan Cuza.
Mănăstirea Coşula are şi o particularitate. Galbenul folosit la pictura interioră este similar albastrului de Voroneţ.
La câÅ£iva kilometri de Dărăbani, oraÅŸul cel mai nordic din Å£ara noastră ÅŸi la doar câteva sute de metri de tăcutul Prut, în cea mai nordică localitate din România, HorodiÅŸtea, autorităţile au reconstruit Casa Memorială A Sfântului Ioan Iacob Hozevitul.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ÅŸedinÅ£a sa din 20 iunie 1992, a proclamat canonizarea Cuviosului Ioan ÅŸi pomenirea lui în rândul sfinÅ£ilor cu numele de Cuviosul Ioan cel Nou Românul" sau "Hozevitul".
Dar în judeÅ£ul BotoÅŸani există ÅŸi multe biserici din lemn sau biserici declarate monumente istorice. Printre acestea si biserica Sf. Nicolae din Dorohoi, construit în ultimii 15 ani ai vieÈ›ii de către cel mai însemnat domnitor al Moldovei medievale, Ștefan cel Mare È™i Sfânt. Biserica este cu atât mai importantă, cu cât însuÈ™i voievodul ctitor Ștefan cel Mare È™i Sfânt a poposit în mai multe rânduri în casele de odihnă ale curÈ›ii domneÈ™ti care o înconjura cândva.
VEZI AICI REPORTAJUL VIDEO, PE DIGI24
NOTA Știri Botoșani: Botosanii sunt binecuvantati de Dumnezeu sa plamadeasca mari duhovnici, de la Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, nascut in satul Crainiceni, comuna Horodistea, la marii parinti Ilie Cleopa (Sulita) sau Paisie Olaru (Stroiesti - Lunca), calugari imbunatatiti si sfintiti datorita harului cu care au fost inzestrati.
Tot din Botosani a pornit pe drumul sfinteniei parintele Dionisie Ignat (nascut in Vorniceni), traitor la Sfantul Munte Athos, cel despre care legenda spune ca l-a atras catre ortodoxie chiar si pe Printul Charles al Marii Britanii. Inca vietuitor la Sfantul Munte este Avva Iulian Lazar (nascut in Vorona), numit de crestini Duhovnicul romanilor de la Athos.
