Mai exact, prin Legea nr. 103/2015 s-a stabilit că 10 mai se sărbătoreşte anual la nivel naţional, iar Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul şi celelalte autorităţi centrale şi locale organizează manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
Conform expunerii de motive ce a însoţit legea în procedura parlamentară de dezbatere şi adoptare, data de 10 mai are o importanţă deosebită pentru ţara noastră, deoarece în această zi a început domnia lui Carol I, a fost încoronat primul rege al ţării şi a fost proclamată Independenţa de Stat.
Totuşi, Legea nr. 103/2015 nu aduce nicio modificare Codului muncii, astfel că 10 mai rămâne în continuare o zi lucrătoare.
Ziua Regalității: 150 de ani (1866-2016)
Răzvan Codrescu: "10 Mai a fost, pînă în 1947, Zi Națională a României, numită Ziua Regelui sau Ziua Regalității. La 10 mai 1866 – acum exact 150 de ani – s-a suit pe tronul țării Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (întîi cu titlul de domnitor, pînă în 1881, apoi cu cel de rege), cel ce a domnit mai mult decît însuși Ștefan cel Mare și Sfînt (48 de ani: 1866-1914) și sub care a prins chip România modernă. Tot la 10 mai, în 1877, Senatul României a proclamat independența față de Imperiul Otoman. Lui Carol I i-au urmat în scaun Ferdinand I Întregitorul (1914-1927), sub care s-a făcut România Mare (1 Decembrie 1918, astăzi Ziua Națională), apoi Mihai I (sub regență), Carol II și din nou Mihai I, căruia Dumnezeu i-a hărăzit să fie și astăzi în viață. Comuniștii au abolit monarhia (30 decembrie 1947) și au căutat să-i șteargă memoria, dar România postcomunistă, deși n-a fost vrednică de restaurarea monarhiei (adică de reintrarea pe făgașul firesc al istoriei noastre), cinstește din nou în mod oficial, din 2015, ziua de 10 Mai, chiar dacă legea de reinstituire a sărbătorii nu-i precizează denumirea. Iar icoana vie a regalității noastre moderne rămîne Mihai I de România, astăzi unicul supraviețuitor dintre șefii de stat și capetele încoronate ale Europei din vremea ultimului Război Mondial".
