Angela Paveliuc-Olariu, despre odiseea ouălor încondeiate de Paște. „Cojile de ou aveau şi ele importanţa lor”

S-a născut în anul 1938, în Basarabia și a copilărit la Corni, lângă Botoșani. Angela Paveliuc-Olariu și-a dedicat șase decenii din viața sa adunării de informații de neprețuit despre una dintre cele mai prețioase bogății ale României: tradiția.

Pentru Angela-Paveliuc Olariu, aşa cum chiar ea recunoaşte, etnografia a fost un adevărat refugiu, unul care a purtat-o pe culmile frumuseţilor tradiţionale.

Vorbeşte cu drag despre etnografie, pasiunea care a purtat-o peste tot prin lume și ne dezvăluie poveştile din spatele unora dintre cele mai frumoase tradiţii de Paşte ale românilor, cum ar fi migăloasa încondeiere a ouălor.

„Era o plăcere pentru mine ca etnograf să merg în casele tradiţionale româneşti în perioada Sărbătorilor Pascale. Pentru gospodine, era o grijă teribilă pentru ca interiorul casei să arate ca un pahar bine-bine spălat, aşa cum îmi spunea o bătrână. Colţurile casei erau inspectate, îmi spunea o gospodină: «Eu toate colţurile le inspectez, să nu-mi scape nimic»”, spune etnografa Angela Paveliuc-Olariu.

 

Potrivit acesteia, Săptămâna Patimilor are o semnificaţie cu totul deosebită pentru creştini. Etnografa Angela-Paveliuc Olariu își amintește că, începând din Lunea Mare, femeia de altădată pregătea o soluţie din șovârf, amestecau planta respectivă cu apă înainte de răsăritul soarelui şi seara târziu.

„Soluţia finală răspândea o aromă deosebită. Această aromă făcea ca în casa ţărănească, de Paşte, să existe o atmosferă deosebită, fără chimicalele de astăzi”, adaugă etnografa.

Ouăle se încondeiau numai în Joia Paştelui, cu credinţa că acestea nu se vor strica niciodată. Şi vor feri casa respectivă de rele.

Adevărata odisee a ouălor are loc chiar în prima zi de Paște. Atunci, primul ou era ciocnit de stăpânul casei şi soţia acestuia, existând credinţa că acela cu care ciocneşti primul ou în ziua de Paşte este cel cu care te vei întâlni pe lumea cealaltă.

„Cojile de ou aveau şi ele importanţa lor. Erau strânse şi, dacă în prejma casei era o apă, erau aruncate în apă. Exista credinţa că ajung la «rohmani» sau «rochmani», fiind un popor de oameni foarte credincioşi care trăiau subteran, în adâncul pământului. Cojile acestea le aduceau vestea că a sosit Paştele. Se spunea că atunci când cojile ajungeau la aceşti rohmani, ouăle erau întregi, de care se bucurau aceşti oameni plăcuţi lui Dumnezeu”, explică Angela Paveliuc-Olariu.

Sursa: adevarul.ro

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Tragedie: Un botoșănean de 33 de ani a murit după ce două autoutilitare s-au ciocnit frontal!

Thursday, 14 May 2026

Un bărbat de 33 de ani, din județul Botoșani, a murit, joi, într-un accident rutier produs între două autoutilitare care s-au ciocnit frontal. ”Astăzi, în jurul orei 15...

Copiii din Dorobanți au învățat alături de polițiști regulile de circulație!

Thursday, 14 May 2026

Polițiștii din cadrul Postului de Poliție Nicșeni au organizat o activitate preventiv-educativă dedicată preșcolarilor Școlii Gimnaziale „Mihai Constantinescu” Dorobanți avâ...

Surpriză uriașă! Valeriu Iftime vrea un star din Superliga la Botoșani: ”Dacă vine la noi o să plece pe bani grei”

Thursday, 14 May 2026

Iftime l-a avut în grădină, la FC Botoșani, pe Olimpiu Moruțan, în perioada 2016-2018. Fotbalistul a plecat atunci la FCSB pentru 1,2 milioane de euro, iar în 2021 a făcut pasul...

-->