Alexandru Dobrescu s-a nascut pe 5 septembrie 1947, la Botosani. Absolvent al uneia dintre cele mai prestigioase unitati de invatamant din Botosani - Liceul "August Treboniu Laurian", Alexandru Dobrescu s-a inscris in anul 1965 la Facultatea de Filologie a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, sectia Limba si literatura romana.

Dupa mai bine de 30 de ani, in 2002, obtine la Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi Doctoratul in stiinte umaniste, cu teza Maiorescianismul in cultura romana (conducator stiintific: prof. univ. dr. Liviu Leonte).

CITEȘTE ȘI: "Nicușor Dan: „AEP mi-a restituit cu 1 milion de lei mai puțin din banii de campan..."

 

A fost redactor la revista Cronica din Iasi: 1970-1971, redactor la revista Convorbiri literare: 1971-1990.

Timp de cinci ani, in perioada 1985-1990, a activat ca profesor de Limba si literatura romana la Liceul de filologie si istorie "Mihai Eminescu" din Iasi.

In anul 1990 preia conducerea revistei Convorbiri literare, in calitate de redactor-sef, pana in anul 1995, cand isi continua activitatea ca director al Editurii Mydo Center, timp de alti 3 ani.

Din 1998 pana in anul 2000 este cercetator stiintific principal la Fundatia Academica "Petre Andrei", pentru ca apoi sa fie numit director al Muzeului Municipal din Iasi, functie pe care o detine timp de patru ani, pana in 2004.

Alexandru Dobrescu a fost profesor asociat la Universitatea "Bacovia", Bacau (2002-2004), profesor asociat la Universitatea "Petre Andrei", Iasi (2003-2004), inspector de specialitate la Casa de Cultura Iasi, din 2004, precum si redactor-sef al revistei Insemnari iesene, din 2004.

A debutat in presa in anul 1969, in Viata studenteasca, an in care publica si in Alma Mater. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.

A tiparit, intre 1969 – 2005, peste 1.000 de cronici literare, studii, eseuri, articole in toate publicatiile culturale din România.

Este autorul a 9 volume de critica si istorie literara, aparute intre 1979-2005, a mai multor editii din scriitorii clasici si traduceri.

Intre anii 1969 –2005, a colaborat la revistele: Alma Mater, Dialog, Cronica, Convorbiri literare, Steaua, Tribuna, Orizont, Familia, Flacara, Tomis, Vatra, Am­fiteatru, Ramuri, Viata Româneasca, România literara, Secolul XX, Ateneu, Adevarul literar si artistic, Luceafarul, Teatrul, Contemporanul, Observatorul cultural, Bucovina literara, Insemnari iesene s.a.

A publicat volumele:

-Foiletoane, Editura Cartea romaneasca, Bucuresti, 1979;
-Foiletoane II, Editura Junimea, Iasi, 1981;
-Foiletoane III, Editura Junimea, Iasi, 1986;
-Introducere in opera lui T. Maiorescu, Editura Minerva, Bucuresti, 1988;
-Ibraileanu – nostalgia certitudinii, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti 1989.
-Detractorii lui Eminescu, I, Editura Junimea, 2002.
-Butoiul lui Diogene. Eseuri despre omul din literatura, Editura Augusta, Timi­soara, 2003.
-Dictionar mitologic ilustrat, Editura Augusta, Timisoara, 2003.
-Maiorescu si maiorescienii, Editura Albatros, Bucuresti, 2004.
-Corsarii mintii. Istoria ilustrata a plagiatului la români, I, Editura Aste­risc, 2006.
-Detractorii lui Eminescu, II, Editura Floare albastra, Bucuresti, 2006.
-Corsarii minţii. Istoria ilustrată a plagiatului la români. Vol. 1, Editura Emolis, 2007

"Criticul lucrează un ochi pe faţă, altul pe dos, cu acurateţe chinezească, dacă pot spune aşa, amintindu-mi că lucrătura se cheamă “bob de orez”. Procedeele s-au nuanţat şi s-au diversificat. Chiar dacă Alexandru Dobrescu rămâne unul din cronicarii cei mai fermi, sub raportul atitudinii, ai momentului, el dispreţuieşte tot mai puţin mijlocul pur literar de persuasiune (sau de descurajare): frazele au devenit mai lungi si mai complexe, cu întortocheri altădată de neimaginat: mersul la ţintă e mai puţin oblu, cu amânări bine dozate".  (Nicolae Manolescu)

"Prin buna sa credinţă, prin independenţa sa de opinie, prin caracterul convingător al celor mai multe dintre expertizele pe care le semnează si, nu în ultimul rând, prin calitatea literară a acestora, Alexandru Dobrescu ni se recomandă drept unul dintre cei mai valoroşi cronicari ai noştri de azi; în noua generaţie (ce se vrea) de ordinatoare, descoperim, iată, un om viu şi culmea, un caracter!"  (Gheorghe Grigurcu)