PAUL GHERASIM
Dumnezeu sa-l odihneasca cu dreptii Sai!
Paul Gherasim este unul dintre marii pictori contemporani romani. Nascut in data de 25 iunie 1925, in localitatea Botesti, judetul Suceava, pictorul Paul Gherasim s-a remarcat drept un artist datator de viata. Pentru aceasta, mai de cuviinta ar fi sa il numim cu insemnul de "zugrav", cuvant care se trage din cuvintele grecesti "zoi" si "grafi", putand fi tradus prin "scriitor de viata". Potrivit marturiei sale, "arta este bucuria de a fi impreuna, intru cuvant si armonie".
Paul Gherasim a studiat desenul cu pictorul Nicolae Darascu, iar mai apoi, intre anii 1943-1947, a studiat pictura, cu profesorul Jean Alexandru Steriade, in cadrul Academiei de Arte Frumoase, din Bucuresti. Inca din anul 1946, el a participat la numeroase expozitii de arta, atat personale, cat si de grup.
Prima expozitie personala a avut loc in anul 1966, fiind organizata in "Galeria Galateea", din Bucuresti. Alte expozitii personale: opt panze numite "Bolti de lumina", (Galeria Amfora, Bucuresti, 1972); selectie retrospectiva (Galeria Catacomba, Bucuresti, 1995); palatele Brancovenesti Mogosoaia, de la portile Bucurestilor (in palatul Mogosoaia, 2005).
In anul 1985, maestrul Paul Gherasim intemeiaza grupul "Prolog", impreuna cu Horia Bernea, Horea Pastina, Mihai Sarbulescu, Cristian Paraschiv si Constantin Flondor.
Dintre expozitiile organizate impreuna cu membrii fondatori ai grupului "Prolog", pot fi amintite urmatoarele: in cadrul galeriei "Caminul Artei", din Bucuresti (1985, 1986, 1987, 1989 si 1990); in galeria "Artexpo", din Bucuresti (1991); in galeria "Catacomba", din Bucuresti (1992 si 1996); in galeria "Arte Fiera", din Bologna (1994); in cadrul palatului Correr, din Venetia (1994); in cadrul Muzeului de Arta, din Timisoara (1994); in orasul Limasol, din Cipru (1995); in cadrul galeriei "28", din Timisoara (1996, 1999 si 2002); in cadrul galeriei "Ludovic", din Bucuresti (2000); in cadrul galeriei "Anticariat Curtea Veche", din Bucuresti (2001 si 2004); in cadrul Muzeului de Arta, din Arad (2004); in cadrul Muzeului de Arta, din Alba Iulia (2006); in cadrul galeriei "Anticariat Curtea Veche", din Bucuresti (2010); in cadrul galeriei "Zikkurat", din Budapesta (2010).
De-a lungul activitatii sale, Paul Gherasim a primit mai multe premii de seama. Astfel, in anul 1946, a fost distins cu premiul al doilea al "Salonului de Primavara", pentru Pictura; in anul 1961, a obtinut premiul pentru Pictura, al Uniunii Artistilor Plastici; in anul 1972, a primit premiul revistei "Arta"; in anul 1979, el a fost onorat cu Marele Premiu al Uniunii Artistilor Plastici; in anul 1995, a primit premiul "Ion Andreescu", al Academiei Romane; in anul 2001, a fost cinstit cu ordinul "Steaua Romaniei", in grad de Comandor; in anul 2002, maestrului i-a fost daruita "Crucea Patriarhala", distinctie acordata de Patriarhia Romana; in anul 2006, i-a fost acordat premiul revistei "Cuvantul".
Paul Gherasim se afla la antipodul artei moderne, nu culoarea si linia fiind cele mai importante, ci grija si smerenia cu care se contureaza forme esentiale. Despre acest maestru, pictorul Sorin Dumitrescu a spus: "Ca niste oglinzi ale inimii, artele vizuale reflecta si ele cu fidelitate razboiul nevazut dintre ingeri si demoni. Se pare ca cei din urma isi revendica cu ferocitate tocmai cuprinsul imaginii plastice.
Deloc echidistant, Paul Gherasim tine neabatut partea ingerilor. Pentru el, bunaoara, capodopera poate fi, cel mult, un alt nume dat capitularii provizorii a puterilor intunericului si nicidecum expresia ireductibila a vreunui moment suprem sau icoana unui stop-cadru privilegiat al disputei angelice. In consecinta, "smerenia estetica" si probitatea simpla si neafectata a lucrarii pictorului se cuvin sa denunte, laolalta cu ingerii nevazuti, manifestarile vazute, "materializarile" plastice ale demonilor.
Confruntat cu asemenea exigente straine de lume care, fara echivoc, angajeaza insasi perspectiva eshatologica a faptului pictural, Paul Gherasim stie prea bine ca, exceptand icoana, ideea unei arte in stare sa exorcizeze, prin frumusete, fortele intunericului este o pura superstitie culturala. Atat timp cat frumusetea este netamaduita, arta nu numai ca nu poate exorciza ci, dimpotriva, trebuie grabnic exorcizata". (Teodor Danalache, crestinortodox.ro)
