Cu mai bine de 200 de pagini de literatură, artă, comentarii, idei, în revista de cultură ”Hyperion” – aflată în cel de-al 41-lea an de apariție – își dau întâlnire scriitori din toate generațiile, oferind cititorului valoroase pagini de poezie, proză, eseu, recenzii, interviu, dar și opinii, dezvăluiri ori pagini de jurnal.
Accentul îi aparține și de această dată lui Gellu Dorian, redactor-șef al revistei, care în editorialul ”Ce mai reprezintă azi valoarea scriitorului român” subliniază că ”valoarea scriitorilor se impune și impune respect numai print-o receptare corespunzătoare”. Nu îi ocolește pe veleitarii care ”se împart în două feluri: grafomani și agramați”, Gellu Dorian atenționând că de aceștia din urmă nici Botoșanii nu duc lipsă.
”Prin urmare, valoarea scriitorului român de azi, atunci când ea există şi nu apare în imediata receptare a celor meniţi s-o evalueze, este una incomparabil de luat în seamă faţă de cât a fost luată în evidenţă şi eternizată valoarea unor scriitori români din alte epoci, a căror operă, chiar şi în cazul unora meritorii, este, după receptări din alte perioade, trecută la ”şi alţii” sau la „autori de dicţionar“ sau pur şi simplu ignorată de evaluatorii contemporani. Ceea ce se petrece cu scriitorii români de azi e mai grav, pentru că în lipsa unei prezenţe vizibile acum, vor deveni total invizibili în viitor. În plus, confuzia de valori acum este una ce ţine de rocada pe care o fac cei care se află acum în poziţii administrativ-politice şi pot fi lesne confundaţi cu cei care sunt cu adevărat îndreptăţiţi să se ocupe cu pricepere de aşezarea în rafturi a scriitorilor români de azi”, scrie Gellu Dorian.
Invitatul revistei este Arcadie Suceveanu. Poetul ”tuturor vârstelor”, așa cum este numit chiar în începutul dialogului cu Maria Ivanov, a debutat în 1979 la Editura Carpati din Ujgorod, Ucraina, cu cartea ”Mă cheamă cuvintele”, la scurt timp tranferându-se ”cu traiul” la Chișinău, unde are parte de cel de-al doilea debut, cu ”Țărmul de echilibru” (1982). ”Valori adevărate, competitive, s-au înregistrat la noi chiar şi în perioada sovietică. Afirmaţia că basarabenii şi bucovinenii abia după 1990 s-au conectat la cultura şi literatura de dincolo de Prut este una cu totul greşită. Pentru că, aşa cum am spus, noi am ştiut să învingem toate obstacolele şi cine a dorit să citească carte românească pleca chiar şi la Moscova, la Biblioteca de literatură universală, unde putea fi găsit orice titlu de carte apărută în România”, spune invitatul revistei ”Hyperion”.
A doua parte (dar nu ultima!) dintr-un Dialog pe care Daniel Cristea-Enache îl poartă cu Al. Cistelecan (”Eu zic și acum că Ardealul, literar, e ratat”) aduce noi mărturisiri din anii ”marilor transformări ale societății”, îndeosebi din sectorul ”tranformării socialiste”, după cum exprimă Al. Cistelecan, evocând întâmplări din vremea colectivizării la care a fost chiar martor direct.
”Cred că poezia autentică este o sinteză între durere, rugăciune și muzică”, spune Nicolae Panaite în întâlnirea cu Gellu Dorian, în timp ce Marius Chelaru îl provoacă pe scriitorul și publicistul Radu Șerban, fost diplomat, la o ”călătorie” în jurul lumii despre diplomație și literatură. Ioana Diaconescu continuă dezvăluirile despre ”o glorie a dansului european”: Gabriel Popescu, ”balerin de aur și ”deținut politic”.
Daniel Cristea-Enache ne oferă ”A treia lectură”, iar rubrica Poesis reunește poeme semnate de Liviu Georgescu, Armina Flavia Adam, Radu Necșanu, Maria Ieva, Vlad Mușat, Lucia Cherchiu, Viorel Birtu-Pîrâianu, Mihai Babei și A.T. Branca, în timp ce Dan Perșa, Gabriela Laslău, Rodica Bretin, Emilia Poenaru Moldovanu și Ovidiu Petcu completează paginile de Beletristică.
Rubricile consacrate ale revistei oferă teme și discuții diverse care, totuși, se regăsesc într-un spirit convergent. Avem Terapie narativă cu Dumitru Ungureanu, Teatru (Viorel Savin, Andrei Rareș Adam, Aurel Andrei), Jurnal (Leo Butnaru, Liviu Ioan Stoiciu), Cronică literară (Vasile Spiridon, Nicolae Oprea, Theodor Damian, Raluca Faraon, Cezarina Adamescu, Toma Grigore, Paul Gorban, Ana-Maria Murariu, Mihaela Meravei, Teodor Pracsiu, Remus Octavian Câmpean, Savu Popa, Ionel Savitescu și A. T. Branca), Eminescu in aeternum (Valentin Coșereanu, Theodor Damian, Marius Chelaru, Corneliu Fotea, Victor Teișanu), Eseu (Al. Cistelean, Ioan Holban, Vianu Mureșan, Rodica Bretin, Simona-Grazia Dima, Petru Ursache, Magda Ursache, Visarion Alexa, Gabriel Badea, Cristina Hermeziu, Raluca Faraon), Aniversări (George Vidican – 70), Memoria (texte semnate de Nicolae Sava, Gellu Dorian, Mircea Oprea, Nicolae Corlat și Marin Scarlat), dar și Note, comentarii, idei (Gellu Dorian, Alexa Visarion, Ana Coșereanu).