Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică, diagnosticat cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului È™i a plămânilor È™i contuzia organelor abdominale, având È™anse minime de supravieÈ›uire.
Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30, pe traseul R-3 ChiÈ™inău– HînceÅŸti-Cimislia-Basarabeanca. La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova È™i director adjunct al Ansamblului de dansuri populare "Joc" din ChiÅŸinău.
Grigore Vieru a încetat din viață pe data de 18 ianuarie, la două zile după accident, în Spitalul de Urgenţă din ChiÅŸinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.
Poetul Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererita de pe malul stâng al Prutului, fostul judeÅ£ Hotin. A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de criticii literari. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din ChiÅŸinău, Facultatea de Filologie ÅŸi Istorie. În acelaÅŸi an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, "MuzicuÅ£e", ÅŸi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii Scânteia Leninistă.
A fost redactor la revista Nistru, publicaÅ£ie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 ÅŸi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut ÅŸi două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos ÅŸi Curcubeul" ÅŸi "Bună ziua, fulgilor!". În 1964, publică în revista Nistru poemul "Legământ", dedicat poetului Mihai Eminescu.
În 1965, îi apare volumul "Versuri pentru cititorii de toate vârstele", pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii ÅŸi tineret (1967). În 1967, Revista Nistru publică poemul "BărbaÅ£ii Moldovei", cu o dedicaÅ£ie pentru "naÅ£ionalistul" Nicolae TestimiÅ£eanu. Întregul tiraj este oprit, iar dedicaÅ£ia este scoasă.
În 1968 are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariÅ£ie poetică. Chiar în anul apariÅ£iei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naÅ£ională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "BrâncuÅŸi", iar alte două sunt închinate lui Nicolae LabiÅŸ ÅŸi Marin Sorescu. Asemenea dedicaÅ£ii apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
În 1969, el publică "Duminica cuvintelor" la editura Lumina, cu ilustraÅ£ii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preÅŸcolari, care a devenit "obligatorie" în orice grădiniţă de copii.
În 1970, editura Lumina publică "Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru ÅŸi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câÅ£iva ani pentru apariÅ£ia lui, luptă în care s-au angajat ÅŸi învăţătorii basarabeni, lucrarea fiind considerată naÅ£ionalistă de către autorităţi. Tot în 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai câteva zile după apariÅ£ie, în urma unui denunÅ£, volumul este retras din librării pentru poemul "Curcubeul", în care s-a găsit "ascuns" tricolorul românesc.
În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegaÅ£ii de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei Secolul XX, Dan Hăulică, Åžtefan Augustin DoinaÅŸ, Ioanichie Olteanu, Geo Åžerban ÅŸi Tatiana Nicolescu.
În 1974, Zaharia Stancu, preÅŸedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitaÅ£ie oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoÅ£it de poetul Radu Cârneci. În acelaÅŸi an, apare volumul de versuri lirice "Aproape", cu ilustraÅ£ii color de Isai Cârmu.
În 1977, la invitaÅ£ia Uniunii Scriitorilor din România, Vieru vizitează, împreună cu soÅ£ia, mai multe oraÅŸe din România: BucureÅŸti, ConstanÅ£a, Cluj-Napoca ÅŸi IaÅŸi. Un an mai târziu, prin apariÅ£ia la editura Junimea din IaÅŸi (director Mircea Radu Iacoban) a volumului "Steaua de vineri", cu un cuvânt-înainte semnat de Nichita Stănescu, se rupe tăcerea între scriitorii români de pe ambele maluri ale Prutului.
În 1981, la editura Albatros din BucureÅŸti (director Mircea Sântimâbreanu), în colecÅ£ia "Cele mai frumoase poezii", apare o selecÅ£ie din lirica poetului sub numele "Izvorul ÅŸi clipa", cu o prefaţă de Marin Sorescu.
În 1982 este lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincÅ£ie internaÅ£ională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Anderesen. În acelaÅŸi an apare cartea de versuri "Rădăcina de foc", la Editura Universul din BucureÅŸti (director Romul Munteanu).
În 1989, Vieru este ales deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreÅ£i ÅŸi compozitori de muzică uÅŸoară din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în Moldova de peste Prut.
În 1990, Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru premiul Nobel pentru Pace.
În 1993, poetul este ales membru corespondent al Academiei Române.
La împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit oficial la BucureÅŸti, IaÅŸi ÅŸi la Uniunea Scriitorilor din ChiÅŸinău. În acelaÅŸi an, poetul este ales membru al Consiliului de administraÅ£ie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii.
În 1997, Editura Litera din ChiÅŸinău lansează volumul antologic "Acum ÅŸi în veac" (ColecÅ£ia: Biblioteca ÅŸcolarului), iar în 2000 este decorat cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu" - 150 de ani de la naÅŸtere.
