Potrivit legislaţiei, pentru o astfel de decizie persoana fizică trebuie să îndeplinească mai multe condiţii. Să aibă datorii ce trec de pragul de 15 salarii minime (legiuitorul nu face menţiunea dacă este vorba despre salarii nete sau brute). Specialiştii spun că în acest caz se consideră veniturile nete, banii pe care îi primeşte persoana în mână de la angajator. Se vorbeşte de datorii scadente mai vechi de 90 de zile, nu neapărat credite. În cazul creditelor se poate aplica doar dacă se ajunge la restanţe ce sunt mai vechi de 90 de zile şi depăşesc pragul valoric.
O altă condiţie este ca persoana ce solicită falimentul să aibă domiciliul de cel puţin şase luni în România. În cazul botoşănenilor plecaţi peste hotare, aceştia trebuie să demonstreze că au stat şase luni în ţară şi ulterior să solicite deschiderea procedurii.
Specialiştii spun că este posibil să urmeze un val de cereri. Numai restanţele la credite, în judeţul Botoşani, încadrează sute de persoane în îndeplinirea condiţiilor de faliment.
În momentul în care se ia această decizie, persoana este obligată să notifice creditorii (persoanele juridice sau fizice la care are datorii).
De menţionat este că, în cazul datoriilor la persoane fizice, acestea trebuie dovedite cu documente. După 30 de zile de la notificare se depune cererea la Comisia Teritorială de Insolvenţă, ce funcţionează în subordinea Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului. Comisia este formată de un reprezentant al Fiscului, al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor şi Direcţia Muncii. Primele cereri ar putea fi depuse începând cu luna februarie.
„Posibilitatea falimentului personal nu este neapărat un beneficiu, dar este o soluţie pentru eliberarea de datorii. Dacă persoana respectivă este in incapacitate de plată şi nu poate să îşi administreze datoriile, tocmai în acest sens a fost dată legea, ca să stabilească o procedură legală prin care să se restituie creditorilor datoriile ce sunt lichide şi exigibile, în baza unui plan de redresare şi ulterior se eliberează de datorii”, a declarat Doru Leahu, preşedintele organizaţiei de practicieni în insolvenţă Botoşani.
În cazul insolvenţei sunt prevăzute trei proceduri. Un plan de redresare prin achitarea datoriilor. Persoana se obligă ca în termen de maximum 5 ani să achite datoriile către creditori, iar aceştia aprobă planul propus. Aceasta este cea mai simplă şi nu implică instanţa de judecată, ci doar Comisia Teritorială de Insolvenţă, unde se numeşte un lichidator judiciar. Prin această procedură, persoana în cauză trebuie să-şi convingă creditorii că va rambursa mai mult în baza planului, decât daca i s-ar scoate bunurile la vânzare.
La final se dispune eliberarea de datorii reziduale. Ulterior debitorul nu mai poate fi supus nici unei interdicţii, limitări.
În cazul în care nu se respectă planul de rambursare se ajunge la a doua procedură. A doua procedură este judiciară în sensul în care se ajunge la instanţă, unde se stabileşte vânzarea bunurilor aflate în proprietatea persoanei în cauză. Şi în acest caz se numeşte un administrator La final se eliberează de datorii. Procedura este similară cu insolvenţa persoanelor juridice.
A treia procedură, denumită procedura simplificată de insolvenţă, se aplică în cazul în care debitorul nu are nimic, venituri sau bunuri, este pensionar sau şi-a pierdut cel puţin pe jumătate capacitatea de muncă. Debitorul depune o cerere la Comisia de Insolvenţă şi sesizează instanţa în vederea constatării îndeplinirii procedurilor. Instanţa admite sau respinge cererea, iar în primul caz se dispune eliberarea de datorii.
Legea are şi lacune. Nu stabileşte clar cum vor fi organizate veniturile. Persoana în cauză are nevoie de servicii medicale, educaţie, poate să aibă copii în întreţinere. În mod normal, fiecare leu cheltuit ar trebui justificat, însă se pune problema de un necesar de cheltuială, pe mâncare, haine, igienă. Legiuitorul foloseşte expresii precum „persoana în cauză trebuie să depună toate eforturile posibile pentru a determina obţinerea unor venituri mai mari". Totuşi, specialiştii spun că în timpul procedurii nu trebuie afectată demnitatea persoane, dreptul la viaţă, lucruri care nu sunt clarificate de lege.
Administratorii judiciari sunt aleşi aleatoriu, de catre Comisia de Insolvenţă sau instanţă, după caz. Aceştia pot fi lichidatori judiciari, avocaţi sau notari.
„La nivelul judeţului Botoşani, 10 practicieni în insolvenţă s-au înscris în vederea practicării acestei proceduri. Au fost organizate cursuri de specialitate şi suntem pregătiţi pentru aplicarea prevederilor legale”, a mai adăugat Doru Leahu.