Totodată în judeÅ£ se află ÅŸi compania unui mare retailer francez în domeniul confecÅ£iilor, cu peste 1.000 de angajaÅ£i. De altfel, industria uÅŸoară este singura ramură rămasă în picioare după prăbuÅŸirea industriei comuniste. Cei care fac acest lucru posibil la BotoÅŸani sunt chiar muncitorii ultra-calificaÅ£i ÅŸi ieftini, care lucrează pentru marile companii textile.
Ei sunt produsul unei ÅŸcoli de elită în domeniul confecÅ£iilor, care de mai bine patru decenii produce pe bandă rulantă specialiÅŸti pentru industria textilă. Încă din perioada comunistă au fost consideraÅ£i cei mai buni textiliÅŸti din România, oameni capabili să lucreze în orice companie din lume. ”Industria textilă din BotoÅŸani a fost regina industriei uÅŸoare româneÅŸti. Cei care i-au adus faima au fost chiar muncitorii care lucrau în halele de producÅ£ie. Cei mai buni textiliÅŸti din România au învăţat meserie la BotoÅŸani, la Liceul Textil, făcut special la ordinul miniÅŸtrilor comuniÅŸti pentru a alimenta această ramură industrială cu specialiÅŸti”, spune Vasile Chiru, fost ÅŸef de secÅ£ie la Textila BotoÅŸani, una dintre cele mai mari fabrici de textile din istoria României.
Liceul ”Alexandru cel Bun” din municipiul BotoÅŸani este cunoscut ca o veritabilă ”fabrică” de angajaÅ£i în domeniul confecÅ£iilor. De altfel a ÅŸi purtat până în 2004 denumirea de Liceul Textil. Astăzi are peste 800 de elevi, iar aproape jumătate urmează profile în domeniul confecÅ£iilor. Vor deveni specialiÅŸti atestaÅ£i în această ramură a industriei uÅŸoare, care, tocmai fiindcă are mână de lucru calificată, la îndemână, prosperă la BotoÅŸani. ”În momentul de faţă, la profil tehnic avem specializarea tehnician design vestimentar ÅŸi tehnician industria textilă, învăţământ de zi ÅŸi seral. La învăţământ profesional avem calificare nivel III, produse textile. Sunt calificări foarte cerute pe piaÅ£a muncii în BotoÅŸani. Totodată aceste calificări sunt recunoscute în toată Europa”, spune Ana Maria Loghin, directorul liceului.
De altfel, oferta pe piaÅ£a muncii în BotoÅŸani este atât de mare pentru textiliÅŸti ÅŸi confecÅ£ioneri încât orice absolvent este angajat imediat ÅŸi băgat direct în producÅ£ie. ”Cererea de specialiÅŸti în aceste domeniu este foarte mare. Noi nu avem atâÅ£ia absolvenÅ£i de cât ar avea nevoie angajatorii în domeniul confecÅ£iilor. Aproape toÅ£i elevii care termină profilul textil sunt angajaÅ£i imediat”, spune Ana Maria Loghin.
De altfel, liceul are o tradiÅ£ie de mai bine de patru decenii în formarea specialiÅŸtilor din industria textilă. Aneta Măciucă este un maistru aflat în pragul pensiei. A format zeci de generaÅ£ii de textiliÅŸti ÅŸi a văzut cu ochii ei cum a luat naÅŸtere această ”fabrică” de confecÅ£ioneri. În anul 1974 a fost luată direct din producÅ£ie, acolo unde lucra ca ÅŸi confecÅ£ioneră, ÅŸi a fost transformată în maistru instructor pentru noi generaÅ£ii de muncitori în industria uÅŸoară a acelor vremuri. Atunci lua naÅŸtere Liceul Textil, fondat ca urmare a deciziei miniÅŸtrilor din perioada comunistă, pentru a alimenta cu angajaÅ£i cea mai mare fabrică de textile din România Comunistă, Întreprinderea Textilă Moldova.
”Eu aveam specialitatea Å£esător ÅŸi la recomandarea conducerii fabricii am fost repartizată ca maistru instructor la Liceul Textil. Era un liceu făcut special pentru a da specialiÅŸti în industria textilă. Era direct în subordinea Ministerului Industriei UÅŸoare. IeÅŸeau confecÅ£ioneri, textiliÅŸti pe bandă rulantă. Am prins ÅŸcoala profesională de un an ÅŸi jumătate. Noi aveam două dirigenÅ£ii pe an”, spune Aneta Măciucă. Faima ÅŸcolii de textiliÅŸti din BotoÅŸani era atât de mare încât erau trimiÅŸi practicanÅ£i ÅŸi elevi din toată Å£ara pentru a învăţat aici meserie.
În momentul de faţă faima liceului nu Å£ine neapărat de numărul de elevi pregătiÅ£i pentru industria textilă, dar mai ales de calitatea specialiÅŸtilor care ies de pe băncile ÅŸcolii. MaiÅŸtrii-instructori spun că pentru această meserie sunt necesare calităţi aparte. ”Este nevoie de viteză, precizie ÅŸi foarte multă atenÅ£ie. Aici nu există loc de greÅŸeală. Se lucrează astăzi în fabricile de textile cu materiale foarte scumpe ÅŸi pentru brand-uri renumite. Nu au cum să greÅŸească. Trebuie să muncească rapid ÅŸi precis. Precis ca maÅŸinile la care lucrează. Åži elevii care termină aici sunt capabili de acest lucru”, spune Aneta Măciucă. Majoritatea elevilor de la profesională, în special, vin din mediul rural ÅŸi sunt obiÅŸnuiÅ£i în general cu munca, dar ÅŸi cu Å£esăturile. De altfel, elevii textiliÅŸti an de an câÅŸtigă premii la concursurile naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale de profil.
Citeste mai mult: adev.ro/p339n6