Totodată în judeţ se află şi compania unui mare retailer francez în domeniul confecţiilor, cu peste 1.000 de angajaţi. De altfel, industria uşoară este singura ramură rămasă în picioare după prăbuşirea industriei comuniste. Cei care fac acest lucru posibil la Botoşani sunt chiar muncitorii ultra-calificaţi şi ieftini, care lucrează pentru marile companii textile.
Ei sunt produsul unei şcoli de elită în domeniul confecţiilor, care de mai bine patru decenii produce pe bandă rulantă specialişti pentru industria textilă. Încă din perioada comunistă au fost consideraţi cei mai buni textilişti din România, oameni capabili să lucreze în orice companie din lume. ”Industria textilă din Botoşani a fost regina industriei uşoare româneşti. Cei care i-au adus faima au fost chiar muncitorii care lucrau în halele de producţie. Cei mai buni textilişti din România au învăţat meserie la Botoşani, la Liceul Textil, făcut special la ordinul miniştrilor comunişti pentru a alimenta această ramură industrială cu specialişti”, spune Vasile Chiru, fost şef de secţie la Textila Botoşani, una dintre cele mai mari fabrici de textile din istoria României.
Liceul ”Alexandru cel Bun” din municipiul Botoşani este cunoscut ca o veritabilă ”fabrică” de angajaţi în domeniul confecţiilor. De altfel a şi purtat până în 2004 denumirea de Liceul Textil. Astăzi are peste 800 de elevi, iar aproape jumătate urmează profile în domeniul confecţiilor. Vor deveni specialişti atestaţi în această ramură a industriei uşoare, care, tocmai fiindcă are mână de lucru calificată, la îndemână, prosperă la Botoşani. ”În momentul de faţă, la profil tehnic avem specializarea tehnician design vestimentar şi tehnician industria textilă, învăţământ de zi şi seral. La învăţământ profesional avem calificare nivel III, produse textile. Sunt calificări foarte cerute pe piaţa muncii în Botoşani. Totodată aceste calificări sunt recunoscute în toată Europa”, spune Ana Maria Loghin, directorul liceului.
De altfel, oferta pe piaţa muncii în Botoşani este atât de mare pentru textilişti şi confecţioneri încât orice absolvent este angajat imediat şi băgat direct în producţie. ”Cererea de specialişti în aceste domeniu este foarte mare. Noi nu avem atâţia absolvenţi de cât ar avea nevoie angajatorii în domeniul confecţiilor. Aproape toţi elevii care termină profilul textil sunt angajaţi imediat”, spune Ana Maria Loghin.
De altfel, liceul are o tradiţie de mai bine de patru decenii în formarea specialiştilor din industria textilă. Aneta Măciucă este un maistru aflat în pragul pensiei. A format zeci de generaţii de textilişti şi a văzut cu ochii ei cum a luat naştere această ”fabrică” de confecţioneri. În anul 1974 a fost luată direct din producţie, acolo unde lucra ca şi confecţioneră, şi a fost transformată în maistru instructor pentru noi generaţii de muncitori în industria uşoară a acelor vremuri. Atunci lua naştere Liceul Textil, fondat ca urmare a deciziei miniştrilor din perioada comunistă, pentru a alimenta cu angajaţi cea mai mare fabrică de textile din România Comunistă, Întreprinderea Textilă Moldova.
”Eu aveam specialitatea ţesător şi la recomandarea conducerii fabricii am fost repartizată ca maistru instructor la Liceul Textil. Era un liceu făcut special pentru a da specialişti în industria textilă. Era direct în subordinea Ministerului Industriei Uşoare. Ieşeau confecţioneri, textilişti pe bandă rulantă. Am prins şcoala profesională de un an şi jumătate. Noi aveam două dirigenţii pe an”, spune Aneta Măciucă. Faima şcolii de textilişti din Botoşani era atât de mare încât erau trimişi practicanţi şi elevi din toată ţara pentru a învăţat aici meserie.
În momentul de faţă faima liceului nu ţine neapărat de numărul de elevi pregătiţi pentru industria textilă, dar mai ales de calitatea specialiştilor care ies de pe băncile şcolii. Maiştrii-instructori spun că pentru această meserie sunt necesare calităţi aparte. ”Este nevoie de viteză, precizie şi foarte multă atenţie. Aici nu există loc de greşeală. Se lucrează astăzi în fabricile de textile cu materiale foarte scumpe şi pentru brand-uri renumite. Nu au cum să greşească. Trebuie să muncească rapid şi precis. Precis ca maşinile la care lucrează. Şi elevii care termină aici sunt capabili de acest lucru”, spune Aneta Măciucă. Majoritatea elevilor de la profesională, în special, vin din mediul rural şi sunt obişnuiţi în general cu munca, dar şi cu ţesăturile. De altfel, elevii textilişti an de an câştigă premii la concursurile naţionale şi internaţionale de profil.
Citeste mai mult: adev.ro/p339n6