Discuţiile au avut loc în cadrul dezbaterii proiectului de hotărâre referitor la aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul Judeţului Botoşani.
În teorie, Obiectivele acestui Plan sunt, printre altele, asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative, alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Or tocmai aici a intervenit Radu Anton, fostul şef al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de urgenţă, actual consilier judeţean, care a subliniat necesitatea ca autorităţile judeţene să aloce bani pentru dezvoltare pe partea mijloacelor necesare gestonării situaţiilor de urgenţă.
"Planul se referă numai la analiza şi acoperirea numai din punct de vedere al intervenţiei, deci a forţelor de intervenţie implicate în gestionarea unei situaţii de urgenţă. În ordinul MAI care stabileşte acest document se prevăd o serie de obligaţii în sarcina Consiliului Judeţean, de a finanţa o serie de activităţi în domeniul prevenirii riscurilor şi gestionării acestora. De câţiva ani buni, şi eu speram să rămână o cutumă, CJ, din resursele proprii a achiziţionat elemente de tehnică de intervenţii, să vină în folosul celor aflaţi în necaz, şi aş enumera autospecială pirotehnică, pentru intervenţie şi salvare din medii ostile vieţii şi din spaţii foarte înguste, o autoşenilată pentru intervenţii, iar lucrurile s-au dovedit de o reală utilitate. Unde stăm extrem de rău? La analiza şi acoperirea riscurilor din punct de vedere al investiţiilor", a declarat Radu Anton.
Potrivit acestuia, principalele riscuri pentru judeţul Botoşani s-au dovedit a fi inundaţiile, înzăpezirile şi seceta.
"Din acest punct de vedere nu am identificat intenţii în acest mandat privind creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor şi solicit CJ să facem acele demersuri necesare astfel încât barajele nepermanente de pe Bahlui şi Miletin să înceapă să fie realizate, astfel încât să fie protejaţi mii de cetăţeni aflaţi pe cursurile acestor ape. Pentru secetă, deşi pentru acest an se prognozează trei luni de secetă urâtă, crâncenă- aş spune, nu am văzut nicio intenţie de rezolvare a situaţiei, vor rămâne pompierii în continuare să care apă nepotabilă pentru cetăţeni şi pentru animale pentru că autospecialele de la pompieri nu sunt autorizate pentru ape potabile, ele se alimentează din toate sursele de apă posibile şi vom rămâne să cărăm şi să ne rugăm la Dumnezeu ca acele colectivităţi umane să nu se îmbolnăvească. V-aş ruga ca în acest sens pentru gestionarea fenomenului de secetă din acest an să avem direcţii clare, pentru că dezoltarea reţelei de apă nu intră în discuţie, tot se amână termenele finalizare în cele patru aglomerări, respectiv Botoşani, Dorohoi, Flămânzi- Frumuşica şi Tudora- Vorona, dar nimic pentru acele UAT care în fiecare vară, cel puţin în ultimii trei ani, suferă din cauza fenomenului de secetă", a spus consilierul judeţean.
Stelian Pleşca a adus în discuţie posibilitatea accesării de fonduri europene pentru puţuri de mare adâncime. "Trebuie să încercăm să decolmatăm Prutul pentru că sunt unele zone unde apa nu ajunge nici la genunchi şi mai este o problemă: în anumite zone malurile se duc şi mai pierdem din teritoriu. Vorbesc de zona Horodiştea şi Rădăuţi Prut", a explicat consilierul liberal.
Replica a venit de la preşedintele CJ, Costică Macaleţi. "Tot ce-a însemnat raport de la ISU, noi le-am acordat la cheltuieli curente: antigel, asigurări, motorină. Notificări pentru programe de investiţii nu am primit, deşi suntem deschişi- prin Consiliul Judeţean s-au primit dotări pentru ISU. E drept, ne-ar trebui nişte cisterne pentru căratul de apă potabilă, asta urmând ca ISU să ne prezinte o listă de investiţii şi noi, dacă avem fondurile necesare, ... nu cred că CJ nu ar acorda o asemenea chestiune", a declarat Costică Macaleţi, preşedintele Consiliului Judeţean.
