La nivel naţional, se ştie că PNDL a fost un instrument discreţionar folosit de Guvern pentru a răsplăti primarii care au muncit în campaniile electorale.
Un raport al Curţii de Conturi, ţinut la sertar ceva timp, arată că PNDL a reprezentat inițial, în 2013, o sursă de finanțare a arieratelor de la nivelul UAT-urilor provenite din derularea anterioară a altor trei programe, iar ulterior, în 2014, o sursă de finanțare a unor necesități din cele mai diverse domenii de interes local, după cum arată Curs de Guvernare.
Perioada supusă auditării: anii 2013 și 2014, perioadă în care la Ministerul Dezvoltării ministru era actualul preşedinte al Camerei Deputaţilor şi liderul coaliţiei de la guvernare, Liviu Dragnea, iar unul dintre secretarii de stat era actualul vicepremier Sevil Shhaideh, ministru al dezvoltării. Tot potrivit raportului, OUG 28/2013 și ordinele de ministru ulterioare acestei ordonanţe sunt atât de ambigue încât permit ca un obiectiv de investiții pentru care nu au fost încheiate contracte/convenții de finanțare (adică tocmai acelea definite de OUG drept obiectiv nou) să poată fi considerat obiectiv în continuare dacă pentru acesta "au fost alocate fonduri de la bugetul de stat, bugetul local sau din alte surse legal constituite".
Mai mult, Curtea de Conturi a constatat că, în 2013, între suma estimată și cea alocată există o diferență de 386 milioane lei, din care 33,55% nu este fundamentată corespunzător. În anul 2014, diferența între cele două cifre crește la 1,3 miliarde lei, iar procentul sumelor nefundamentate urcă la 58,63%. Asta în condiţiile în care PNDL urmează să gestioneze investiții locale de 30 de miliarde de lei în următorii trei ani – prin credite de angajament.
Cum e la noi?
Potrivit listei cu proiecte depuse de autorităţile botoşănene şi actualizată la sfârşitul lunii martie, PNDL urmează să finanţeze 149 de lucrări, fie că vorbim de drumuri comunale şi săteşti, fie că vorbim de modernizări de şcoli astfel încât să obţină autorizaţiile sanitare fără emoţii, fie că vorbim de alimentări cu apă.
Din listă, însă, unele lucrări sunt deja finanţate şi finalizate, dar nu vor fi eliminate până la finalul programului. Este cazul unui drum comunal, pe o lungime de 2,150 km, din DJ 294C până în Sărata Basarab, comuna Hăneşti. Primarul Costel Matei spune că drumul a fost deja finalizat.
"Am luat toţi banii (peste 1,9 milioane de lei), i-am făcut şi recepţia astă-vară, este bun şi se circulă pe el. Nu ştiu de ce mai apare în listă”.
Sunt alte proiecte care tot aşteaptă de ceva timp să fie finanţate 100%. De exemplu, un drum comunal între Suharău şi Alba, valoarea proiectului de reabilitare fiind de aproape 3,5 milioane de lei.
"Am obţinut finanţarea în 2015, anul trecut s-a executat, mai avem de plătit în jur de 200.000 de lei. Aici mai avem de tras marcajele, să punem indicatoarele şi urmează să facem recepţia. Urmează trei şcoli, pentru care am semnat deja contractele, trebuie să le scoatem la licitaţie pentru execuţie şi acum am mai depus proiecte pentru încă o şcoală, o grădiniţă, un drum şi un centru cultural multifuncţional, pentru care nu a ieşit încă ordinul de ministru", spune primarul comunei Suharău, Marcel Chelariu.
Comuna Prăjeni apare în lista de investiţii cu reabilitarea şi modernizarea a patru şcoli şi modernizarea unui drum comunal în satul Miletin. "Anul trecut am depus proiectele pentru şcoli, iar la drum începuserăm lucrările cu bani din bugetul propriu. Mai avem puţin, cred că 10- 15%., adică o porţiune mică de rigole şi parapet, indicatoare, marcaje şi o bucăţică de drum lateral. A durat ceva până am prins finanţarea, drumul are cam 1,9 kilometri. În iunie expiră contractul, am început lucrările în 2015 şi cam de un an de zile lucrăm cu PNDL-ul", spune primarul Alexandru Răileanu.
Comuna Adăşeni are şase proiecte, între care asfaltare de drumuri comunale şi săteşti, o bază sportivă şi modernizarea a trei şcoli. Din acestea, drumurile şi baza sportivă sunt deja finalizate, după cum spune primarul Constantin Drăsleucă.
"Căminul intră în licitaţie la Compania Naţională de Investiţii, pentru şcoli am semnat deja contractele de finanţare, suntem în procedură de licitaţie. Proiectele sunt depuse în 2014 pentru drumuri, pentru baza sportivă am depus de mai mult timp, dar lucrările tot în 2014 au început", explică primarul.
Pentru comuna Hilişeu Horia, PNDL a fost aproape o mană cerească pentru că bugetul local nu ar fi permis atâtea lucrări, asta în condiţiile în care sunt prinse la finanţare şase proiecte: unul privind reabilitarea de drumuri de interes local, lucrare de 4,2 milioane de lei şi reabilitarea a cinci şcoli.
"Drumurile sunt finalizate, recepţionate, iar la cele cinci şcoli suntem la evaluarea ofertelor făcute, pe 10 mai declarăm câştigătorul. Proiectul cu drumurile, pe cei patru kilometri, a fost depus în 2013 şi celelalte au fost prinse prin PNDL prim, să spunem, atunci când au fost date finanţări şcolilor. Atunci, 1.125 de primari de prin ţară au spus că nu au nevoie de asemenea bani, că procedurile sunt greoaie. În octombrie 2016 am depus proiectele astea, a fost o cursă de pas alergător, s-a lucrat cu specialişti şi acum sunt câteva sute de proiecte prioritare pentru autorizarea sanitară a şcolilor", explică primarul Ioan Butnaru.
Potrivit primarului, dacă nu exista PNDL, "eram fiii ploii pentru că au gândit nişte ghiduri... Am cheltuit peste 80.000 de lei cu nişte consultanţi care au ştiut doar să ne ia banii, fără să ne spună că a noastră comună nu este eligibilă pe fonduri europene. Am făcut ADI-uri, am făcut orice ca să putem cheltui banii poporului pe care îi strângem, numai noi ştim cum îi strângem de la săracii oameni, iar când s-au dat ghidurile europene, noi nu am fost eligibili decât pe o grădiniţă, pe care am depus proiect cu chiu cu vai anul acesta. La noi nu se aplică nişte ghiduri care să se plieze pe necesităţile specifice ale zonelor. Dacă era cuminte Vâlcov şi nu-şi cumpăra tablouri (cu referire la fostul ministru al finanţelor, Darius Vâlcov, n.r.), politica impusă de el în ce priveşte bugetele locale era excepoţională: dă-i să aibă cu ce trăi, să aibă lumină pe stradă, să aibă apă şi mai dă-i o marjă ca să poată face co-finanţare la proiectele care vin", susţine Ioan Butnaru.
Şapte proiecte a depus la PNLD şi comuna Avrămeni: drumuri săteşti în Avrămeni şi Tudor Vladimirescu, grădiniţa din Avrămeni şi cinci şcoli, din Timuş, Dimitrie Cantemir, Aurel Vlaicu, Tudor Vladimirescu şi Panaitoaia.
"Toate proiectele sunt în derulare, au fost depuse la sfârşitul anului. O parte din ele sunt deja scoase la licitaţie. Prioritare sunt şcolile pentru că avem nevoie de autorizaţia sanitară, suntem în 2017 şi avem wc-uri în curtea şcolii, e ruşinos. Mai am proiecte anul ăsta, o alimentare cu apă, alte şcoli, drumuri", explică primarul Ioan Bucatariu.
Comuna Băluşeni apare în lista PNDL cu patru proiecte: reabilitarea a trei şcoli, de la Băluşenii Noi, Buteni şi Zăiceşti şi asfaltarea unor drumuri de interes local, însă primarul Neculai Stratulat spune că după aprobarea bugetului pe anul acesta a mai depus şi alte proiecte, inclusiv pentru reabilitarea iluminatului stradal, canalizare şi extinderea alimentării cu apă în Băluşeni şi Draxini.
"Noi avem semnat contractul de finanţare pentru şcoli, s-au terminat proiectele tehnice, urmează să le depunem la Bucureşti ca să facem procedurile de achiziţie. Toate proiectele asta cu şcolile au fost depuse anul trecut. Am mai avut un proiect cu un drum de vreo 8 kilometri, depus din 2014, care s-a finalizat, recepţionat, am încasat toţi banii", spune primarul Neculai Stratulat.
Potrivit primarului, au fost angajate multe proiecte, banii sunt insuficienţi în condiţiile în care sunt multe proiecte începute dar neterminate care ar trebui să aibă prioritate. "Eu cred că prioritare sunt şcolile care trebuie autorizate sanitar şi de către ISU. Sperăm, sperăm să ajungă banii", adaugă Neculai Stratulat.
61 de comune, oraşe, inclusiv Judeţul Botoşani prin Consiliul Judeţean au depus cele 149 de proiecte pe PNDL, aşteptând finanţarea lor sau finalizarea celor deja începute. Asta în condiţiile în care bugetele locale sunt insuficiente pentru lucrări de anvergură, iar finanţările europene sunt greu de accesat şi uşor de urmărit apoi de către finanţator.
