Înconjurat de membrii familiei, strângând mâinile ce i se întind ÅŸi zâmbind cu ochii în lacrimi tuturor celor care-i trec pragul cămăruÅ£ei în care-ÅŸi trăieÅŸte cei 105 ani, lt. (rtr) Vasile Chipoancă a fost din nou eroul comunităţii din Băbiceni, DurneÅŸti. 

Veteranul aniversat de fii, nepoÅ£i, strănepoÅ£i ÅŸi de un stră-strănepot a trecut anul trecut printr-o încercare teribilă (AVC), care i-a tăiat forÅ£a picioarelor ÅŸi i-a interzis să mai trebăluiască prin curte, aÅŸa cum făcea până acum. ÎÅŸi petrece timpul într-o cameră bine încălzită, „pentru că trebuie să avem grijă de el ca de un copilaÅŸ”, după cum spune cea mai tânără dintre nurori, Maria Chipoancă, cea care de altfel repovesteÅŸte poveÅŸtile veteranului, atunci când stră-stră-bunicul familiei oboseÅŸte.

„Am fost comandant de tun dar nici nu mai era timp să tragi cu tunul ÅŸi striga fiecare: „Odessa noastră, moartea voastră”, îÅŸi aminteÅŸte Vasile Chipoancă. 

ÎnÅ£elege bine care este rostul agitaÅ£iei din jurul lui ÅŸi îÅŸi arată medaliile ÅŸi decoraÅ£iile primite de-a lungul timpului. Studiază cu atenÅ£ie scrisoarea transmisă de Mihai Fifor, premierul interimar ÅŸi ministru al apărării naÅ£ionale. 

„Colegii” din AsociaÅ£ia Veteranilor de Război, reprezentaÅ£i de col. Gheorghe Jalbă, i-au dăruit o diplomă aniversară pe care este imprimată fotografia lui îmbrăcat în militar. Prefectul Dan Åžlincu i-a oferit un buchet tricolor de flori iar reprezentanÅ£ii Centrului Militar JudeÅ£ean i-au adus un tort pe care veterarul l-a „testat” imediat.

„Sunt onorat să vă cunosc, domnule locotenent Chipoancă! Vă urez sănătate ÅŸi sper să ne aÅŸteptaÅ£i ÅŸi pe noi... Vă suntem recunoscători pentru tot ce-aÅ£i făcut pentru Å£ara noastră ÅŸi pentru gloria Armatei Române!”, i-a spus prefectul Dan Åžlincu.

În camera bătrânelului au venit ÅŸi primarul Vasile Sasu ÅŸi viceprimarul Viorel Zamfir, iar sărbătoritul a fost din nou îmbrăţiÅŸat ÅŸi onorat cum se cuvine.

Lt. (rtr) Vasile Chipoancă s-a născut pe 25 ianuarie 1913 în Băbiceni, DurneÅŸti, fiind cel mai mare dintre cei doi copii ai lui Ion ÅŸi Eufrosinei, mezinul murind de mic. A absolvit patru clase primare iar în perioada 1 august 1942- 1 august 1943 a participat pe front ca artilerist al Regimentului 24 Artilerie. A luptat pe frontul de la Cotul Donului ÅŸi Crimeea, iar în vara lui 1944 s-a retras în Å£ară pe la GalaÅ£i. A ajuns acasă rănit la urechea dreaptă, afecÅ£iunea agravându-se de-a lungul timpului. A fost decorat cu „Crucea Comemorativă a celui de-al II-a Război Mondial”.

Cancelaria Prefectului