Oierii primesc o veste bună de la ministrul agriculturii. Petre Daea a declarat luni, 12 februarie, că proiectele demarate pentru crescătorii de ovine au început să își producă efectele.
”Am şase retaileri cunoscuţi (Metro, Selgros, Auchan, Kaufland, Mega Image, Penny) care vând în 262 de magazine, zilnic, carne de oaie. Am făcut un calcul şi pe total lună se vinde carne de oaie în diverse componente 37.200 de kilograme, peste 37 de tone pe lună. Se taie şi se duc în lanţurile de magazine aproape 1.500 de oi. Iată, o stână se taie şi mănâncă românii carne bună, gustoasă, sănătoasă, făcută în cele mai curate zone ale ţării, pe păşuni montane, în goluri alpine, cu multă grijă, cu strădanie, dar cu drag de această specie. Şi aici nu sunt luate în calcul reţelele consacrate, respectiv pieţele organizate”, a punctat ministrul agriculturii într-un interviu acordat pentru Agerpres.
Lâna de la ciobani ar putea încălzi militarii români
Legat de stadiul programului „Alege Oaia”, șeful de la agricultură a anunțat că următoarea etapă este să lege lanţul între preluarea lânii şi prelucrare.
„Zi şi noapte, împreună cu colegii, adunăm lâna, nu o lăsăm pe câmp, prelucrăm lâna acolo unde putem să prelucrăm, pentru că încă nu avem liniile de prelucrare pentru că s-au distrus. (…) Să legăm aceste lanţ, o spălăm în ţară şi avem două spălătorii până la această dată şi avem în proiectare încă două spălătorii (…), dar va trece timp până se vor pune în mişcare. Facem firul de lână îl ducem înapoi la oamenii aceia în vârstă care vor să câştige un ban stând acasă, mergându-le încă mâna, şi dorind să mai trăiască să facă ceva şi prin mâna lor să-şi poată plăti obligaţiile pe care le au la primării (…), iar apoi să luăm aceste produse să le ducem la ce vrea ţara. Ştiţi că erau cu ciorapii când am dat drumul la ciorapi, iar acum nu mai găseşti ciorapi de lână. Sunt buni. Avem o fabrică de stofe la Buhuşi, care mai este în picioare şi am intrat în colaborare cu domnul ministru Fifor care a trimis personal de la domnia sa să vadă ce pot face din materialele respective ca să dea la armată”, a mai spus Daea.
Șeful de la agricultură spune că lâna românească este căutată inclusiv de nemți care o folosesc la culturile hidroponice dar ar putea ajunge și sub formă de covoare în luxoasele hoteluri din Bruxelles.
”Iată că din lână se pot face foarte multe lucruri, pe de o parte industria textilă poate să meargă, pe de altă parte se face termoizolant, (…) dar mai mult decât atât, prin sortarea lânii, nemţii acum solicită din România toate resturile de lână. Din acestea fac culturi hidroponice. Pun straturi în diferite zone, cultivă plante ornamentale sau de cultură. Nu se aruncă nimic. Am fost la Bruxelles am stat de vorbă cu proprietarii lanţurilor hoteliere şi ei nu mai admit ca în hotelurile lor să intre covoare făcute din altceva decât din lână. Iată, avem o piaţă extraordinară”, a conchis Daea.