Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de ţări din întreaga lume. În plus, nu toate ţările au aceleaşi perioade pentru schimbarea orei de vară.
De exemplu, din toamna anului 2011, Rusia a renunţat la acest sistem, pe motiv că "schimbarea orei de două ori pe an este un lucru nociv la adresa sănătăţii oamenilor şi provoacă stres".
Ora de iarnă a fost instaurată în România în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a fost în vigoare. De abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.
Schimbarea orei va produce efecte, în primul rând în ce priveşte programul. Dimineaţa ne vom trezi pe lumină, dar întunericul se va lăsa mai devreme.
"Această schimbare ne face sa fim melancolici, indispuşi şi irascibili. Atunci când e întuneric, organismul nostru secretă melatonină, un hormon care dă starea de somnolenţă, iar atunci când noaptea vine mai devreme, dar nevoia de somn mai târziu, se produc dezechilibre hormonale, care ne dau stări de supărare, de depresie. Mai mult, schimbarea orei creşte riscul suicidar, timp de două săptămâni, în special la depresivi şi la cei vulnerabili psiho-emoţional", susţin psihologii.
Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii. Acestea se asociază expunerii prelungite la lumină şi modificări în secreţia melatoninei cu efect asupra reglării ritmului circadian (somn-veghe). În plus, schimbarea orei creşte riscul de infarct cu 5-10%, timp de trei zile, în special la persoanele tinere, active profesional.
Specialiştii de la Glasgow University, Marea Britanie, au realizat un studiu la care au participat peste 3.000 de englezi şi au demonstrat că, odată cu schimbarea orei, în ultimul weekend al lunii octombrie, calitatea somnului dispare.
"Trecerea la ora de iarnă le poate oferi un scurt răgaz pentru odihnă atât acelora care au probleme cu somnul, cât şi celor care dorm bine de obicei, efectele în cazul primilor fiind temporare", explică profesorul Colin Espie, fondator al Centrului pentru Somn de la Universitatea Glasgow.
"Odată ce corpul se obişnuieşte cu noul program, calitatea somnului scade semnificativ, iar procesul se accentuează odată cu instalarea iernii. Pe măsură ce noaptea devine mai lungă, suntem tentaţi să ne culcăm mai devreme şi să ne trezim mai târziu şi încheiem prin a fi bulversaţi", mai spune profesorul.
