Potrivit The Times, proiectul, realizat pe fondul reapariÅ£iei interesului pentru energia nucleară, ar putea obÅ£ine aprobarea Comisiei Europene la sfârÅŸitul acestui an.
Negocierile sunt în curs de desfăşurare între opt ţări - OrganizaÅ£ia europeană pentru dezvoltarea capacităţii de stocare din care fac parte Olanda, Italia, Polonia, România, Slovacia, Lituania, Slovenia ÅŸi Bulgaria - pe tema transportării ÅŸi stocării deÅŸeurilor. Oficialii acestor ţări urmează să se întâlnească din nou în luna mai.
În Slovenia, un depozit pentru deÅŸeuri nucleare cu un nivel scăzut de radioactivitate este în construcÅ£ie în localitatea Vrbina, situată în estul ţării. În iulie 2009, comunitatea locală a acceptat construirea acestuia în schimbul unor despăgubiri anuale de cinci milioane de euro, potrivit AsociaÅ£iei nucleare mondiale.
Până în prezent, foarte puÅ£ine ţări din lume au construit un depozit permament pentru deÅŸeurile lor, rezultatul nedorit al procesării combustibilului nuclear în vederea obÅ£inerii energiei. Restul ţărilor păstrează materialele în instalaÅ£ii provizorii.
Olanda dispune numai de 30 de metri cubi de deÅŸeuri nucleare cu un nivel înalt de radioactivitate, comparativ cu 1900 de metri cubi în Marea Britanie ÅŸi un volum asemănător în FranÅ£a. Autorităţile olandeze, alături de cele germane, se opun din principiu exportării deÅŸeurilor nucleare. Costul suportat de Olanda pentru construirea propriului său depozit ar ajunge la circa două miliarde de euro. Alte state UE implicate în proiect, precum Slovacia, Lituania ÅŸi Slovenia, se confruntă cu provocări similare. Deoarece au doar unul sau două reactoare, aceste ţări ar prefera să suporte împreună costurile construirii unui depozit geologic. Bulgaria ÅŸi România au două reactoare, în vreme ce Slovenia dispune doar de un reactor pe care-l partajează cu CroaÅ£ia.
Mediafax
