JurnaliÈ™tii de la Ziarul de IaÈ™i i-au întrebat direct pe reprezentanÈ›ii Statului Major al Armatei Române, iar aceÈ™tia au dat un răspuns evaziv legat de planurile operaÈ›ionale.
Statul Major subliniază însă că Armata Română, „odată cu declanÈ™area agresiunii ruse în Ucraina, a sporit capacitatea de reacÈ›ie, numărul activităților de instruire È™i numărul misiunilor reale. A fost o creÈ™tere fără precedent a ritmului operaÈ›ional. Capacitatea de luptă a structurii de forÈ›e È™i capacitatea de descurajare au crescut, prin dezvoltarea capabilităților de comandă-control, a capacității de manevră, de lovire È™i a sprijinului logistic”.
Opinia publică din IaÈ™i È™i din judeÈ›ele Moldovei atrage însă atenÈ›ia că, lăsată la discreÈ›ia ruÈ™ilor, invadatorii ar putea repeta masacrele de la Bucea, pe motiv că planurile operaÈ›ionale prevăd o apărare a țării pe aliniamentul FocÈ™ani-Nămoloasa-GalaÈ›i (aÈ™a-numita „Poartă a FocÈ™anilor”). Asta spre deosebire de polonezi, care È™i-au schimbat strategia de apărare È™i au decis să lupte chiar la frontiere, nu în interior, în cazul unui atac rusesc.
Moldova, abandonată fără luptă? Opinia istoricului Dorin Dobrincu
În ultima perioadă au apărut mai multe întrebări legate de strategia de apărare a țării în contextul războiului brutal È™i sângeros dus de FederaÈ›ia Rusă în Ucraina. De exemplu, Armata Română este arătată cu degetul de opinia publică că nu „vede” dronele ruseÈ™ti care cad peste Dunăre, în zona Brăilei, deÈ™i avem reÈ›ele de radare performante. Sau că, în caz de atac rusesc, vor fi trimiÈ™i în prima linie soldaÈ›i bătrâni, adică cei care au făcut armata până în anul 2007, de când nu mai e obligatorie.
Însă, în Moldova, o problemă stringentă a opiniei publice a devenit tactica de apărare a Armatei Române în caz de atac rusesc: aceasta s-ar apăra pe aliniamentul FocÈ™ani-GalaÈ›i, pentru a apăra BucureÈ™tiul, în timp ce Moldova ar putea fi lăsată de izbeliÈ™te ruÈ™ilor, fără luptă. Polonezii aveau È™i ei o astfel de doctrină tactică, însă, când au văzut masacrele ruÈ™ilor din Ucraina, un exemplu fiind cel de la Bucea, s-au decis să apere È›ara chiar la graniÈ›e.
Opinia publică, prin tot mai mulÈ›i lideri de opinie, din Moldova trage un semnal puternic de alarmă în această privință.
„În 2019 au fost aplicaÈ›ii în zona FocÈ™aniului, cu trupe americane È™i româneÈ™ti. Au existat jocuri de război, È™i, surpriză: trupele româneÈ™ti erau înfrânte în 24 de ore. Povestea a fost mediatizată la momentul respectiv chiar È™i în vest. Problema este cum vede statul major român o problem gravă pentru România în ansamblu, È™i pentru Moldova în mod particular. Impresia generală poate fi că È™i americanii, Pentagonul, ar fi de părere că nu poate fi apărată Moldova de est. Însă nu este aÈ™a, propunerea a venit de la militarii români. Dincolo de faptul că È™tim că NATO este disproporÈ›ionată în funcÈ›ie de aportul la alianță, statele membre fac propuneri de apărare. Una este să fii aliat cu Portugalia sau FranÈ›a în raport cu Rusia, È™i este altă treabă să fii È›ară baltică sau Polonia È™i România. Dar România poate propune alternative legate de apărare. Un exemplu ar fi statele baltice: sunt foarte mici, È™i chiar lângă Rusia. Au o situaÈ›ie geostrategică mult mai dificilă. Dar ne putem compara cu Polonia, care au avut È™i ei o situaÈ›ie asemănătoare, o „Poartă a FocÈ™aniului”, care se numea „apărarea pe Vistula”. Însă, faptul că, în războiul din Ucraina, când ruÈ™ii au ajuns chiar lângă Kiev încă din primele zile ale războiului, după contraofensiva ucrainenilor s-au găsit gropi comune È™i cadavre pe străzi, asta a schimbat optica. Era o chestiune care ne aduce aminte ce s-a întâmplat în lagărele eliberate de către aliaÈ›i în al doilea război mondial. Polonezii au învățat din treaba asta È™i au decis că o eventuală luptă cu agresorii ruÈ™i trebuie dusă la frontieră”, este de părere istoricul botoșănean Dorin Dobrincu, cercetător la Institutul ”A.D. Xenopol” din IaÈ™i.