Jurnaliștii de la Ziarul de Iași i-au întrebat direct pe reprezentanții Statului Major al Armatei Române, iar aceștia au dat un răspuns evaziv legat de planurile operaționale.
Statul Major subliniază însă că Armata Română, „odată cu declanșarea agresiunii ruse în Ucraina, a sporit capacitatea de reacție, numărul activităților de instruire și numărul misiunilor reale. A fost o creștere fără precedent a ritmului operațional. Capacitatea de luptă a structurii de forțe și capacitatea de descurajare au crescut, prin dezvoltarea capabilităților de comandă-control, a capacității de manevră, de lovire și a sprijinului logistic”.
Opinia publică din Iași și din județele Moldovei atrage însă atenția că, lăsată la discreția rușilor, invadatorii ar putea repeta masacrele de la Bucea, pe motiv că planurile operaționale prevăd o apărare a țării pe aliniamentul Focșani-Nămoloasa-Galați (așa-numita „Poartă a Focșanilor”). Asta spre deosebire de polonezi, care și-au schimbat strategia de apărare și au decis să lupte chiar la frontiere, nu în interior, în cazul unui atac rusesc.
Moldova, abandonată fără luptă? Opinia istoricului Dorin Dobrincu
În ultima perioadă au apărut mai multe întrebări legate de strategia de apărare a țării în contextul războiului brutal și sângeros dus de Federația Rusă în Ucraina. De exemplu, Armata Română este arătată cu degetul de opinia publică că nu „vede” dronele rusești care cad peste Dunăre, în zona Brăilei, deși avem rețele de radare performante. Sau că, în caz de atac rusesc, vor fi trimiși în prima linie soldați bătrâni, adică cei care au făcut armata până în anul 2007, de când nu mai e obligatorie.
Însă, în Moldova, o problemă stringentă a opiniei publice a devenit tactica de apărare a Armatei Române în caz de atac rusesc: aceasta s-ar apăra pe aliniamentul Focșani-Galați, pentru a apăra Bucureștiul, în timp ce Moldova ar putea fi lăsată de izbeliște rușilor, fără luptă. Polonezii aveau și ei o astfel de doctrină tactică, însă, când au văzut masacrele rușilor din Ucraina, un exemplu fiind cel de la Bucea, s-au decis să apere țara chiar la granițe.
Opinia publică, prin tot mai mulți lideri de opinie, din Moldova trage un semnal puternic de alarmă în această privință.
„În 2019 au fost aplicații în zona Focșaniului, cu trupe americane și românești. Au existat jocuri de război, și, surpriză: trupele românești erau înfrânte în 24 de ore. Povestea a fost mediatizată la momentul respectiv chiar și în vest. Problema este cum vede statul major român o problem gravă pentru România în ansamblu, și pentru Moldova în mod particular. Impresia generală poate fi că și americanii, Pentagonul, ar fi de părere că nu poate fi apărată Moldova de est. Însă nu este așa, propunerea a venit de la militarii români. Dincolo de faptul că știm că NATO este disproporționată în funcție de aportul la alianță, statele membre fac propuneri de apărare. Una este să fii aliat cu Portugalia sau Franța în raport cu Rusia, și este altă treabă să fii țară baltică sau Polonia și România. Dar România poate propune alternative legate de apărare. Un exemplu ar fi statele baltice: sunt foarte mici, și chiar lângă Rusia. Au o situație geostrategică mult mai dificilă. Dar ne putem compara cu Polonia, care au avut și ei o situație asemănătoare, o „Poartă a Focșaniului”, care se numea „apărarea pe Vistula”. Însă, faptul că, în războiul din Ucraina, când rușii au ajuns chiar lângă Kiev încă din primele zile ale războiului, după contraofensiva ucrainenilor s-au găsit gropi comune și cadavre pe străzi, asta a schimbat optica. Era o chestiune care ne aduce aminte ce s-a întâmplat în lagărele eliberate de către aliați în al doilea război mondial. Polonezii au învățat din treaba asta și au decis că o eventuală luptă cu agresorii ruși trebuie dusă la frontieră”, este de părere istoricul botoșănean Dorin Dobrincu, cercetător la Institutul ”A.D. Xenopol” din Iași.