Dacă la Interne noile angajări se justifică prin faptul că promoţiile de absolvenţi şcoliţi pe banii statului trebuia să fie angajaţi, la Dezvoltare, unde ministru este Liviu Dragnea, cel care este şi vicepremier, se observă o creştere cu 908 posturi în ultimele luni, în condiţiile în care
dezvoltarea“ propriu-zisă a ţării încă se lasă aşteptată în mandatul său.
De la finalul anului 2008 până în luna septembrie a anului trecut, noile angajări în administraţia publică au fost făcute numai după regula 1 la 7 (o nouă angajare la şapte plecări), în acest sens urmărindu-se reducerea cheltuielilor salariale, dar şi restructurarea aparatului bugetar, considerat supradimensionat. Însă începând cu luna octombrie a anului trecut, guvernul a renunţat la această regulă, astfel că pentru fiecare plecare (voluntară sau prin pensionare) se putea face o nouă angajare. Acest lucru a condus la o creşterenetă“ a numărului de posturi ocupate în tot sectorul bugetar cu 2.325 de posturi în perioada septembrie 2012 - iunie 2013. Cum se explică această creştere, în contexul în care cheltuielile cu personalul aparatului de stat au fost dintotdeauna arătate cu degetul atunci când a venit vorba de nevoia reducerii de costuri?
"Per total, numărul de angajaţi din sistem nu a crescut, pentru că pe de-o parte se angajează noi promoţii de absolvenţi – cum se întâmplă în cazul Ministerului de Interne, de exemplu –, dar pe de altă parte se continuă restructurările. Au fost reduceri şi vor continua pe parcursul anului, iar noile angajări nu au voie să depăşească numărul de posturi finanţate pentru anul în curs, stabilite prin buget", explică un oficial din cadrul Ministerului Finanţe, care a spus că singurul sector în care a crescut numărul de noi angajări este cel al serviciilor medicale.
Cu toate acestea, datele centralizate de Consiliul Fiscal arată contrariul, cel puţin în ceea ce priveşte evoluţia numărului de posturi ocupate de la Ministerul Sănătăţii. La acest minister apare un plus de 11.206 de noi angajări în perioada septembrie 2012- iunie 2013, însă în realitate este un transfer de la instituţiile autofinanţate la minister. Practic, o parte din cele 11.929 de posturi aflate în toamnă în evidenţa unităţilor sanitare finanţate din bugetul Casei de Sănătate (instituţie autofinanţată) au trecut la minister (care face parte din administraţia publică centrală).
De asemenea, la Ministerul Finanţelor, al Agriculturii, Educaţiei şi al Societăţii Informaţionale numărul de posturi ocupate a continuat să scadă odată cu relaxarea regulii 1 la 7.
"Unele reduceri sunt o consecinţă a transferurilor unor angajaţi dintr-o structură în alta. De exemplu, de la noi, de la Finanţe, au fost transferaţi o parte din angajaţi la Ministerul Fondurilor Europene, la Loterie sau la Secretariatul General al Guvernului. Este posibil să se mai înregistreze reduceri ca urmare a aplicării OUG 77, prin care au fost eliminate posturile vacante, dar se încearcă o menţinere a numărului de angajaţi la acelaşi nivel", a mai spus oficialul din Ministerul Finanţelor.
Angajaţii de la stat, mai ales funcţionarii, sunt mai bine plătiţi decât restul angajaţilor din economia privată: dacă în administraţia publică şi apărare salariul mediu net era de 2.200 de lei net în luna iunie, media la nivelul întregii economii era de doar 1.600 de lei net. Medicii şi profesorii însă sunt la polul opus, având în vedere că salariul mediu în învăţământ este de 1.500 de lei, iar cel din sectorul sănătate şi asistenţă socială este de 1.460 lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În primele şase luni ale anului, cheltuielile de personal au crescut cu 18% faţă de anul anterior, în primul rând ca urmare a reîntregirii salariilor în sectorul bugetar, ceea ce a însemnat o depăşire a programului semestrial cu 0,6% (136 milioane lei), potrivit Consiliului Fiscal.
"În contextul acestor evoluţii, Consiliul fiscal recomandă o abordare prudentă în trecerea de la regula 7 la 1 la cea de 1 la 1 şi o monitorizare foarte atentă a cheltuielilor de personal lunare, pentru a evita o depăşire a plafonului aferent cheltuielilor de personal pentru 2013, ceea ce ar consemna o nouă încălcare a Legii responsabilităţii fiscale nr 69/2010", se mai arată în opinia exprimată de reprezentanţii Consiliului Fiscal.
Aceştia mai spun că depăşirea plafonului de cheltuieli bugetare s-a produs în contextul în care bugetul iniţial pe 2013 avea în vedere finanţarea unui număr maxim de posturi în sectorul bugetar de 1.187.000, iar media lunară a numărului de posturi ocupate în sectorul bugetar în primele 6 luni a fost mai mare cu 2.197 posturi (1.189.197 total posturi ocupate). În prezent, în economie sunt 4,3 milioane de angajaţi, iar un sfert dintre aceştia lucrează în sectorul bugetar.
Ziarul Financiar
