"În mod sistematic s-a cultivat în școala românească oroarea de a folosi cuvintele nu știu și nu înțeleg. Întreabarea are un statut aproape de indisciplină. Elevul se simte frustrat în dreptul său de a pune întrebări atunci când nu știe sau nu înțelege. Cu verbele a înțelege, a întreba, a ști începe educația. Se vede că întregul comportament al educatorilor descurajează întrebarea", atrage atenția Solomon Marcus, adăugând că metehnele din sistemul de educație sunt oglindide de către viața noastră politică.
"Preocuparea în cele mai multe aceste ciocniri nu este de a găsi adevărul, ci de a-l compromite pe interlocutor, pe adversar. De multe ori, cuvântul minciună este folosit greșit. A minți este mult mai compromițător decât a nu avea dreptate. Nu mai există dezbatere critică, nu mai există argumente și contra-argumente. Asta e mentalitatea promovată și de educație, să vezi în orice deosebire un prilej de conflict verbal sau fizic. Există o ezitare în rândul intelectualilor de a se aventura pe un teren pentru care nu se simți pregătiți. Exercițiul democratic a existat în România doar pentru perioade scurte. Noi suntem deocamdată într-un proces de învățare, se fac experimente pe seama populației. Vedeți cât de greu învățăm să conviețuim cu Europa. Nevoia organică de a intensifica metabolismul nostru cu Europa este esențială. Lucrurile astea vin și dintr-o tradiție glorioasă, pentru că asta cerea Maiorescu. Uităm că cuvântul tradiție trebuie cuplat cu cuvântul înnoire. Am mers mereu pe identitatea noastră națională care vine din trecut, dar ceea ce cerea Maiorescu era să cuplăm această moștenire a trecutului cu capacitatea de a comunica cu universalul. Relația noastră cu Europa se inserează în această necesitate, de a echilibra localul cu universalul. Societatea globală nu face decât să stimuleze această nevoie", a explicat academicianul.
Solomon Marcus mai atrage atenția că școala nu face educația acestor necesități legate de identitatea națională, iar o vină o poartă și mass-media.
"Trebuie să recunoaștem că televiziunile, ghidându-se după sloganul că fac rating în primul rând nenorocirile și crimele, instalează un proces de schizofrenizare a populației. În aceste condiții, după crime vin războaiele politice și după aceea trecem la viața mondenă. Unde să mai rămână loc pentru cultură și să ne mirăm după asta că atâția oameni nu găsesc un sens vieții lor. Trebuie să avem capacitatea de a ne împrospăta, de a deschide ochii limpezi și de a apuca taurul de coarne de la rădăcină".
