Furnizori care aşteaptă de luni de zile să fie plătiţi de instituţii ale statului, împreună cu o pleiadă de subcontractori şi parteneri, îşi freacă zilele acestea mâinile. Primăriile trebuie să scape rapid de 85% din arierate, conform acordului cu FMI, şi vor plăti aproape toate facturile mai vechi de 90 de zile. Cine nu reuşeşte riscă blocarea conturilor de către Ministerul Finanţelor şi paralizarea activităţii. Peste 800 de milioane de lei ar urma să acopere astfel plăţi restante pentru diverse bunuri şi servicii contractate în trecut de primării. În plus, o directivă europeană le obligă de anul acesta să achite în 30 de zile facturi pentru contracte noi, în caz contrar plătind automat penalităţi din prima zi. Teoretic, veștile sunt minunate, indicând începutul sfârşitului pentru o mare problemă care afectează de ani de zile economia: blocajul financiar generat de instituţii publice şi transmis apoi în mediul privat, dar şi angajarea iresponsabilă de cheltuieli fără grija resurselor disponibile. În practică, însă, heirupul administrativ declanşat de Guvern pentru a încheia acordul cu FMI aruncă primăriile dintr-un blocaj în altul, încaieră edilii cu arierate cu cei care nu au datorii, mută o parte din povara plăţilor la bugetul de stat şi, în multe cazuri, doar amână momentul în care arieratele vor exploda din nou.
"Autorităţile publice plătesc facturi cu sute de zile întârziere şi există proiecte neplătite chiar de peste doi-trei ani. Multe societăţi au ajuns în insolvenţă, împreună cu lanţul lor de subcontractori, din această cauză, aşa că plata arieratelor e fundamentală pentru a ieşi din blocaj", spune Tiberius Andrioaei, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii.
Vestea bună a plăţii restanţelor a venit însă însoţită de o alta, care anunţă probleme în viitor.
"Toţi banii din bugete se duc pe arierate şi s-au blocat complet investiţiile noi. E un cerc vicios, se rezolvă o problemă gravă, dar se suspendă toate proiectele de infrastructură locală. Nimeni nu mai cheltuieşte nimic, nimeni nu mai angajează niciun proiect, iar impactul este teribil pentru companiile care sunt deja angajate în contracte", spune Andrioaei. Potrivit afirmaţiilor sale, companiile private au dubii că în viitor primăriile vor putea plăti facturile în 30 de zile, iar plata automată a unor penalizări ajută, dar nu rezolvă toate problemele. Câştigul important pentru economie va fi, în opinia sa, faptul că presiunea cash-flow-lui va disciplina autorităţile publice, care nu îşi vor mai permite să lanseze proiecte fără finanţare asigurată, cu utilitate şi randamente îndoielnice.
Din blocaj în blocaj
"Presiunea plăţilor la 30 de zile sau, în sănătate, la 60 de zile ar trebui să disciplineze autorităţile publice. Problema principală e de cash-flow, pentru că nu sunt obişnuiţi să programeze plăţi în funcţie de încasări, şi evoluţia încasărilor nu e mereu previzibilă. Până acum plăteau la termene foarte lungi, care generau inflaţie şi blocaj la IMM-uri, îşi permiteau să angajajeze cheltuieli mari în ideea că vor primi cândva bani la rectificare, de la bugetul de stat", spune Gabriel Biriş, avocat şi consultant fiscal. "Nu ştiu dacă au luat în calcul, când au făcul bugetul, că va trebui să facă plăţi la 30 de zile. Riscă să se trezească în blocaj", adaugă Biriş.
În realitate, majoritatea primăriilor nici nu şi-au făcut bugetele pe 2013, aşteptând să vadă întâi câţi bani le vor fi alocaţi de către consiliile judeţene, ca sume de echilibrare (distribuite între localităţi din cotele defalcate de impozit pe venit şi TVA de la bugetul de stat) şi câţi bani vor putea împrumuta pentru a-şi plăti rapid arieratele.
Zilele acestea, primari din peste 1.000 de localităţi care au facturi neplătite de peste 90 de zile fac coadă la Ministerul Finanţelor pentru a împrumuta bani. Pentru a raporta FMI nimicirea arieratelor, Trezoreria va împrumuta primăriilor un total de 800 mil. lei la dobândă de doar 5,2%, rambursabili în tranşe egale, în maximum cinci ani. Primarii pot depune cereri de împrumut până la finele lunii martie, primind şi o derogare specială: gradul total de îndatorare, limitat în mod normal la 30% din veniturile proprii, poate creşte la 70% pentru acoperirea arieratelor.
"Problema e că unele localităţi sărace au sărit deja de gradul maxim de îndatorare pentru că au luat imprumuturi în trecut când aveau venituri mai mari, iar în criză li s-au redus veniturile. În viitor, nu vor mai putea lua niciun împrumut nou, nu vor mai avea bani nici pentru cheltuieli curente", spune Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.
În acelaşi timp, şedinţe furtunoase au loc la toate consiliile judeţene din ţară, unde Guvernul a transmis indicaţia ca sumele de echilibrare să fie distribuite prioritar către localităţile care au arierate.
"Primarii de oraşe fără arierate sunt nemulţumiţi pentru că nu mai primesc niciun leu pentru proiecte, fiind sancţionaţi pentru problemele celor cu datorii", spune Ionel Chiriţă, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România.
Nemulţumirea se naşte şi în sens invers, în zone unde consiliile judeţene nu au mai alocat bani pentru arierate, îndemnând primarii să se împrumute de la Trezorerie dacă tot s-a creat această facilitate. Ca urmare, în ianuarie, arieratele primăriilor au crescut în loc să scadă. Acolo unde creşterea a depăşit 20%, inspectorii fiscali vor merge la furnizori să facă controale încrucişate, potrivit unui ordin al ministrului finanţelor.
Citeste mai mult pe Capital.ro
