Varice
După primele semne de varice ÅŸi ulceraÅ£ii se adoptă un regim alimentar de cruÅ£are, timp de 2-3 zile pe săptămână, în care se consumă numai lichide (ceaiuri, sucuri de legume) ÅŸi crudităţi.
Este deosebit de eficace cura, timp de 4-5 săptămâni, cu citrice (lămâi, portocale, grepfruturi) bogate în vitamine naturale, nutrienÅ£i ÅŸi flavonoide care ajută la menÅ£inerea forÅ£ei ÅŸi elasticităţii pereÅ£ilor venelor. Este eficace un regim bogat în usturoi (2-3 căţei pe zi), alături de ceapă crudă ÅŸi pătrunjel proaspăt, consumate, de preferinţă, dimineaÅ£a, pe stomacul gol, având rol de prevenire a trombozei.
Varicele sunt dilatări, deformări ÅŸi alungiri neregulate ale unor vase superioare sau interioare, mai ales la picioare, cauzate de pierderea elasticităţii peretelui venos, relaxarea musculaturii netede ÅŸi creÅŸterea fluxului de sânge.
Cel mai frecvent, varicele se formează la persoane cu profesii care impun statul prelungit în picioare (frizeri, coafeze, portari, ospătari, bucătari, vânzători, spălătorese, Å£esătoare, farmaciÅŸti, stomatologi). Nu uităm persoanele cu viaţă sedentară, în casă sau la locul de muncă, la care apare umflarea picioarelor, îndeosebi la nivelul gleznelor, frecvent cu dureri, mâncărimi în lungul venelor, eczeme ÅŸi ulceraÅ£ii grave. Varicele apar destul de frecvent ÅŸi timpul sarcinii, când întoarcerea sângelui prin vene devine foarte anevoioasă. Aceste varice dispar după naÅŸtere, dar, uneori, se pot permanentiza.
Simptomele caracteristice ale bolii varicoase sunt oboseala, înÅ£epăturile ÅŸi durerile la mers, crampele dureroase nocturne, furnicăturile, edemele spre seară, pigmentaÅ£ia maronie a pielii, apariÅ£ia de cordoane venoase subcutanate cu traect sinuos, eczeme ÅŸi ulceraÅ£ii cu slabă tendinţă de cicatrizare.
EvoluÅ£ia bolii este cronică ÅŸi progresivă spre tromboflebită, cu blocarea circulaÅ£iei sângelui spre inimă, concomitent cu ulceraÅ£ia gambei ÅŸi rupturi de varice cu sângerări.
Ulcerul varicos apare mai frecvent la femei
O complicaÅ£ie agravantă a varicelor, care provoacă o rană deschisă ÅŸi nedureroasă, greu vindecabilă, ulcerul varicos apare la ambele sexe în treimea inferioară a gambei, mai ales la nivelul gleznei piciorului stâng ÅŸi pe faÅ£a antero-internă a gambei.
Dintre persoanele cu varice evidente, 20% ajung la ulcer varicos, femeile fiind de 4 ori mai afectate decât bărbaÅ£ii. ApariÅ£ia bolii este favorizată de statul prelungit în picioare sau ÅŸezând mult timp fără miÅŸcare, scărpinatul puternic (grataj), lipsa igienei locale, tulburări endocrine ÅŸi metabolice, diabet zaharat, anemie avansată, lipsa exerciÅ£iilor fizice, excesul în greutatea corporală, hipertensiunea arterială, la care se adaugă o alimentaÅ£ie sărăcăcioasă, tulburări de circulaÅ£ie ÅŸi, mai ales, traumatisme locale cu necrozări de Å£esuturi.
Sarcina la femei măreÅŸte riscul ulceraÅ£iilor, datorită creÅŸterii volumului de sânge ÅŸi lărgirii uterului, care apasă asupra venelor abdominale ÅŸi, indirect, asupra venelor din membrele inferioare.
La început se formează o mică rană, cu crustă de culoare închisă, care cade, treptat, lăsând o plagă adâncă, ce se extinde lent în suprafaţă. Din ulceraÅ£ie curge un lichid clar, uneori amestecat cu sânge sau cu puroi în urma suprainfectării cu microbi. Pielea din jur se înroÅŸeÅŸte, iar rana de adânceÅŸte ÅŸi devine dureroasă.
Vindecarea este lentă, timp de luni şi chiar ani, şi implică metode de tratare a tulburărilor circulatorii care favorizează persistenţa ulceraţiilor.
Flebita
Flebita este o boală a venelor care constă dintr-o inflamare, începând de la talpa piciorului, înaintând spre venele gambei ÅŸi apoi spre vena femurală ÅŸi iliacă.
Cauzele bolii sunt legate de traumatismele venelor prin loviri, injecţii intravenoase, intervenţii chirurgicale şi perioade lungi de inactivitate la pat.
Simptomele bolii constau din dureri intense la mers ÅŸi la palparea pulpei, hipertermie cutanată cu febră uÅŸoară, dilatarea exagerată a venelor superficiale, senzaÅ£ie de crampe în gambe, puls crescut ÅŸi roÅŸeaÅ£a sau cianozarea pielii.
Tromboza are incidenţă crescută la fumători
Tromboza este rezultatul unui proces lent de coagulare a sângelui în venele profunde ale picioarelor, cu formarea cheagului în urma unei aglutinări de hematii, leucocite, fibrină ÅŸi plachete de colesterol.
Cheagul (trombus) poate provoca ocluzia parÅ£ială sau totală a venelor, din cauza unor modificări inflamatorii pe lungimea vaselor. În lipsa circulaÅ£iei sanguine ÅŸi la carenţă de oxigen ÅŸi nutrienÅ£i, piciorul devine palid, se umflă, prezintă dureri acute, iar boala poate evolua spre cianozare ÅŸi gangrenare ce necesită amputarea piciorului, total sau parÅ£ial.
Tromboza se corelează cu prezenÅ£a aterosclerozei ÅŸi cu valorile ridicate ale colesterolului "rău" (LDL), care se depune sub formă de plăci pe pereÅ£ii interiori ai vaselor sanguine. În momentul în care unele plăci grase de colesterol se desprind de pe pereÅ£ii vaselor, cheagul devine circulant spre alte zone ale corpului (creier, plămâni, inimă), provocând tromboembolia.
Tromboza la nivel cerebral se manifestă prin dureri acute de cap ÅŸi crize spontane de epilepsie, având ca urmare accidente vasculare cerebrale foarte grave, uneori fatale. La fel de periculoase sunt ÅŸi blocajele circulatorii din plămâni (unde provoacă congestia pulmonară) ÅŸi blocajele de la inimă, care duc la infarct de miocard.
Boala este mai frecventă la persoanele fumătoare, după vârsta de 30 de ani, ceva mai mult la bărbaÅ£i decât la femei. De asemenea, apare la cei care călătoresc, peste 4 ore, cu avionul pe distanÅ£e mari, cu autocarul sau automobilul, unde sunt lipsiÅ£i de posibilitatea de a se miÅŸca.
Simptomele specifice trombozelor sunt: extremităţile reci, sensibilitate la frig, slăbiciune, dureri persistente la nivelul membrelor, edeme, furnicături, amorÅ£eli, arsuri în gambe, modificarea pulsului în picioare, creÅŸterea temperaturii locale, paloarea pielii ÅŸi apariÅ£ia cianozării picioarelor până la înnegrirea totală ÅŸi cangrenarea adâncă.
Remedii pentru flebite şi tromboză
În tratamente interne sunt eficiente:
- infuzie din frunze de afin (1 linguriţă la 200 ml apă fiartă); se infuzează 20-30 minute şi se beau 2-3 căni pe zi;
- infuzie din frunze de coacăz negru (2 linguriÅ£e frunze uscate ÅŸi mărunÅ£ite la 250 ml apă clocotită); se infuzează 15 minute ÅŸi se beau 3 căni pe zi, înainte de mese;
- infuzie din amestec cu flori de castan sălbatic, arnică ÅŸi păducel, fructe de scoruÅŸ ÅŸi măceÅŸ (luate în părÅ£i egale), din care se iau 3 linguriÅ£e amestec la 500 ml apă clocotită, se infuzează 15 minute ÅŸi se beau câte 3 căni pe zi;
- decoct din frunze de alun (2 linguri frunze uscate ÅŸi mărunÅ£ite la 500 ml apă); se fierbe timp de 5-10 minute ÅŸi se bea întreaga cantitate în cursul zilei pentru efecte vasodilatatoare;
- decoct din frunze de Gingko biloba din care se beau câte 80 ml, cu 10 minute înainte de fiecare masă;
- tinctură de castan sălbatic (50 g pulbere din coaja fructelor care se macerează timp de 10-14 zile în 150 ml alcool 800); se iau câte 10 picături de 3 ori pe zi;
- tinctură de propolis 20%, din care se iau câte 30 picături de 3 ori pe zi;
- tinctură de sunătoare (20 g herba macerată timp de 10-14 zile în 100 ml alcool 700); se iau câte 20-30 picături de 3 ori pe zi;
- vin medicinal din amestec cu scoarţă de castan sălbatic (50 g), traista ciobanului (20 g) ÅŸi cireÅŸe negre (20 g); se lasă la macerat 5 zile în 200 ml alcool 700, se filtrează, se adaugă 1 litru vin alb ÅŸi dulce, iar după 8 zile se consumă câte 3 păhărele pe zi;
Pentru uz extern:
- comprese locale cu infuzii călduţe din flori de gălbenele şi muşeţel, herba de coada-calului sau rădăcini măcinate de iarbă mare;
- comprese locale cu decoct din scoarţă de castan sălbatic sau alun şi rizomi de ferigă;
- cataplasmă călduţă cu 200 g herba de lumânărică ÅŸi 100 g făină din seminÅ£e de in puse în 500 ml apă; se fierbe 20 minute ÅŸi se aplică pe piciorul bolnav;
- băi de castane: 5 kg fructe coapte şi măcinate din care se iau 700-800 g făină amestecată cu 5 litri apă; se fierbe lent timp de 20 minute şi se adaugă la apa de baie. Se fac 10-12 băi consecutive, repetate de 3 ori pe an;
- băi locale cu coajă de salcie, frunze de nuc, mesteacăn, pelin, mentă, zmeur sau patlagină, flori ÅŸi frunze de castan sălbatic, soc ÅŸi fâneaţă, rădăcini de tătăneasă, paie de ovăz, herba de coada-calului; se ia 50-60 g amestec care se fierbe în 3 litri apă cu adaos de o linguriţă de bicarbonat de sodiu;
- masaje locale făcute zilnic, de jos în sus, cu macerat alcoolic din fructe de castan sălbatic (200 g la 1 litru alcool 400), amestecat cu tinctură de arnică sau de traista-ciobanului, extract de salvie, fructe de ienupăr ÅŸi muguri de plop;
- masaj zilnic pe piciorul bolnav cu unguent pe bază de răşină de brad, după care se merge pe jos timp de 20 minute;
- masaj local cu unguent de gălbenele (50 g flori, 150 g herba de gălbenele la 150 ml alcool 800, 5 ml amoniac 10%); se macerează 24 de ore, se adaugă 1 litru ulei de floarea-soarelui fiert cu ceară de albine şi se ţine la foc mic timp de 3 ore. După strecurare cu stoarcere se ung părţile afectate de mai multe ori pe zi.
Recomandări în alimentaÅ£ie
După primele semne de varice ÅŸi ulceraÅ£ii se adoptă un regim alimentar de cruÅ£are, timp de 2-3 zile pe săptămână, în care se consumă numai lichide (ceaiuri, sucuri de legume) ÅŸi crudităţi.
În aceste zile sunt interzise carnea de porc, raţă ÅŸi gâscă, grăsimile animale, mezeluri, cârnaÅ£i, afumături, pastramă, conserve, sosuri, dulciuri rafinate (prăjituri), ciocolată, cafea, tutun ÅŸi băuturi alcoolice.
În continuare sunt indicate legumele bogate în vitamine (ardei, tomate, morcov, salată, sfeclă roÅŸie, castraveÅ£i, Å£elină, ridichi negre, varză, pătrunjel, mărar, vinete), asezonate cu ulei de măsline. Prin conÅ£inutul bogat în apă, legumele hidratează Å£esuturile, iar antioxidanÅ£ii protejează venele.
Bune rezultate dau ÅŸi amestecurile de sucuri cu sfeclă roÅŸie (500 ml), morcov (200 ml), varză albă (100 ml), mere roÅŸii (100 ml), Å£elină (50 ml) ÅŸi cartofi cruzi (20 ml), care se consumă în 3-4 reprize.
Supa de arpagic sau de praz are acÅ£iune anticoagulantă, evitând accidentele vasculare cerebrale sau hematoamele interne, care pot să survină în urma unor loviri, căderi sau agresiuni fizice; se consumă câte 200 ml supă.
Regimul de viaţă: odihnă ÅŸi miÅŸcare în aer liber
Se va evita statul prelungit în picioare sau ÅŸezând, fără miÅŸcare. La poziÅ£ia ÅŸezut pe scaun, picioarele nu vor sta încruciÅŸate, iar marginea scaunului să nu stranguleze fluxul sanguin. Programul lung de lucru la birou, la calculator sau acasă la televizor va fi întrerupt cu pauze dese ÅŸi miÅŸcări pentru a facilita reluarea unei circulaÅ£ii sanguine normale.
Zilnic se recomandă multă miÅŸcare în aer liber, prin mers pe jos pe distanÅ£e mici (maxim 2-3 km) ÅŸi practicarea unor sporturi uÅŸoare (înot, bicicletă ÅŸi gimnastică medicală în apă sau la domiciliu).
În orele de odihnă în pat sau la repausul prelungit, impus de o operaÅ£ie chirurgicală sau după o vătămare corporală, se indică un exerciÅ£iu de miÅŸcare cu picioarele ridicate în sus, peste nivelul ÅŸoldurilor, eventual cu sprijinire pe un scăunel, perne, canapea sau perete.
Îmbrăcămintea va fi lejeră, fără pantaloni strâmÅ£i pe picior ÅŸi fără jartiere circulare. Încălţămintea va fi din piele naturală, comodă, fără tocuri foarte înalte ÅŸi cu vârfuri ascuÅ£ite. Se vor evita cizmele fixe pe picior.
La umflarea picioarelor sau a gleznelor se vor purta ÅŸosete din bumbac ÅŸi ciorapi elastici sau alte bandaje compresive, care se aplică în fiecare dimineaţă pe zona varicoasă. Bandajul poate fi impregnat în soluÅ£ii cu proprietăţi antibiotice ÅŸi cicatrizante.
Pe piciorul cu tromboflebită aplicaÅ£i o compresă cu căldură umedă ÅŸi ridicaÅ£i-l la 15-30 cm deasupra nivelului inimii, pentru a grăbi vindecarea într-un interval de câteva săptămâni. Noaptea se va dormi desculÅ£, cu piciorul bolnav aÅŸezat mai sus, pe o pernă.
Este total contraindicată expunerea prelungită a piciorului la radiaÅ£iile solare de la orele de arÅŸiţă ca ÅŸi la alte surse de căldură (calorifer), întrucât apare riscul spargerii venelor ÅŸi declanÅŸarea unor hemoragii grave.
Obiceiul epilării picioarelor cu ceară fierbinte este total neindicat.
Cura cu citrice ajută la menţinerea elasticităţii venelor
Este deosebit de eficace cura, timp de 4-5 săptămâni, cu citrice (lămâi, portocale, grepfruit), bogate în vitamine naturale, nutrienÅ£i ÅŸi flavonoide care ajută la menÅ£inerea forÅ£ei ÅŸi elasticităţii pereÅ£ilor venelor.
Să nu fie neglijate fructele de pădure (afine, zmeură, coacăze, mure), precum ÅŸi cireÅŸe, viÅŸine, mere, struguri, bogate în flavonoide roÅŸii ÅŸi purpurii.
Necesarul proteic poate fi asigurat printr-un grătar din carne slabă, peÅŸte ÅŸi ouă fierte, cu rol în consolidarea masei musculare ÅŸi în buna funcÅ£ionare a reÅ£elei venoase.
Pentru menÅ£inerea sănătăţii venelor se recomandă un consum zilnic de alimente bogate în fibre (cereale integrale, tărâÅ£e, orez nedecorticat, fasole, mere, pere, legume frunzoase, hriÅŸcă, cu efecte de prevenire a constipaÅ£iilor ÅŸi de evitare a presiunii intestinelor asupra venelor. OÅ£etul de mere are proprietăţi astringente ÅŸi conÅ£ine flavonoide care reduc inflamaÅ£iile venelor (se iau câte 2 linguriÅ£e de oÅ£et diluat în 200 ml apă, dimineaÅ£a pe stomacul gol).
Consumaţi mult usturoi, dacă suferiţi de tromboză
În tromboze este recomandat consumul moderat de alcool slab (2 pahare de vin zilnic) pentru a dilata vasele sanguine mici.
AlimentaÅ£ia curentă va fi hiposodată (maxim 4 g sare pe zi), urmată de produse lactate ÅŸi, treptat, se intră într-o dietă normală.
Este eficace un regim bogat în usturoi (2-3 căţei pe zi), alături de ceapă crudă ÅŸi pătrunjel proaspăt, consumate, de preferinţă, dimineaÅ£a, pe stomacul gol, având rol de prevenire a trombozei ÅŸi a constipaÅ£iei.
Efecte evidente are complexul de vitamine, în primul rând vitamina E (300-500 mg pe zi) din germeni de grâu, uleiuri vegetale, nuci, alune care asigură reducerea varicelor până la vindecare. Celelalte vitamine necesare (A, B, C, PP, K) ÅŸi sărurile minerale (K, Fe, Mn etc) sunt asigurate, zilnic, cu suc de morcov ÅŸi sfeclă roÅŸie, germeni de grâu (50-100 g), borÅŸ de tărâÅ£e ÅŸi drojdie de bere uscată (1-2 linguriÅ£e).
Se va insista pe acÅ£iunile benefice ale apiterapiei folosind un preparat obÅ£inut din 300 g miere de salcâm ÅŸi 800 ml suc de ceapă roÅŸie; după omogenizare se păstrează la rece ÅŸi se consumă câte 50 g, de 3 ori pe zi, înainte de mesele principale, într-o cură de 30 zile. După o pauză de 30 de zile, tratamentul se repetă. De menÅ£ionat că acest tratament este contraindicat la persoanele care suferă de gastrite hiperacide ÅŸi ulcere gastroduodenale.
(prof. univ. dr. Constantin I. MILICÄ‚)
