Cat de asemanatoare este situatia de la Fukushima cu cea de la Cernobil? Aceasta este intrebarea de pe buzele tuturor, mai ales in cazul celor care au trait acele fatidice zile din primavara lui 1986. Si cat de predispusa este Romania sa fie iradiata in cazul unei catastrofe la centrala nucleara japoneza? Desi specialistii sustin ca probabilitatea ca norul de radiatii sa ajunga la noi este aproape inexistenta, romanii au inceput sa se ingrijoreze si sa-si faca provizii de iod.
Constantin Milu era angajat al Institutului de Sanatate Publica atunci cand a fost convocat, la sfarsitul lunii aprilie, in 1986, pentru a cerceta efectele exploziei de la Cernobil in Romania.
O comisie speciala a zburat de urgenta in acele zone ale tarii in care radiatia crescuse brusc.
"Cu unul din avioanele personale ale lui Ceausescu, de capacitate mica, am plecat la Iasi sa elucidam daca este o valoare mare sau daca nu exista niciun nivel de poluare radioactiva. Valoarea de radiatii a fost mare, crescuta de zeci de ori fata de valoarea obisnuita", isi aminteste Constantin Milu care este, in prezent, presedintele Societatii Romane de Radioprotectie.
Ulterior a inventariat localitatile cele mai expuse radiatiei. A stabilit ca aceasta a crescut in mod alarmant acolo unde a plouat atunci cand norul radioactiv trecea pe deasupra Romaniei.
"Populatia Romaniei a fost influentata de depunerile radioactive din momentul in care a trecut norul deasupra Romaniei. A fost nivelul mare de expunere, mai mare acolo unde a fost ploaie, in perioada de pasaj al norului. La Targu Mures a plouat exact atunci cand a trecut norul. La Iasi, Botosani, la fel", a explicat Milu.
La cateva luni de la explozie, in ianuarie 1987, specialistul roman a fost chemat in Belarus, care facea parte pe atunci din Uniunea Sovietica, pentru a-i ajuta pe expertii de acolo sa lupte cu consecintele tragicului eveniment. Belarusul a fost tara cea mai afectata de radiatiile nucleare.
Cea mai de pret consultanta, acordata autoritatilor din fosta Uniune Sovietica, a constat in explicatia efectului pe care il au radiatiile asupra produselor alimentare. Altfel zis, le-a recomandat rusilor ce sa manance si ce nu in acea perioada.
"Am dat propuneri pentru modalitatea de supraveghere a produselor alimentare, pe ce sa se concentreze. De exemplu, branza din lapte de oaie este mai radioactiva decat branza de lapte de vaca si asta tine seama de felul in care animalul ia vegetatia din sol, mai ales la animalele acestea care sunt hranite liber in natura. Pe urma, ca telemeaua este mai radioactiva decat cascavalul, tinand cont de modul de procesare", a mai explicat presedintele Societatii Romane de Radioprotectie.
Autoritatile japoneze incearca de mai bine de o saptamana sa impiedice producerea unui dezastru nuclear, dupa ce reactoarele de la centrala de la Fukushima n-au mai putut fi racite, in urma cutremurului din 11 martie.
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a anuntat ca ca din analizele facute pana in prezent de experti ai institutiilor cu atributii in domeniu, pe teritoriul Romaniei nu pot exista niciun fel de consecinte radiologice pentru populatie sau mediu, in urma evenimentelor din ultima saptamana din Japonia.
incont.ro
