Fenomenul atrage atenÅ£ia presei din Occident, care se întreabă cum de s-a ajuns aici, nu fără a constata că există ÅŸi reversul medaliei: ţăranii români denunţă acapararea de către companiile multinaÅ£ionale a suprafeÅ£elor cultivabile din Å£ara noastră.
"Ţăranii români acuză investitorii austrieci că intră în posesia unor terenuri agricole din România la preÅ£uri de nimic, pe care apoi le transformă în monoculturi cu ajutorul fondurilor europene. 40% din teritoriile agricole ale României sunt necultivate. Conflictele din jurul terenurilor încep să se înmulÅ£ească", scrie cotidianul austriac Der Standard, într-un articol intitulat "Furt de terenuri în România". Reportajul jurnaliÅŸtilor austrieci se învârte în jurul unui fermier român, Dan Cismas. AcelaÅŸi personaj care este interlocutorul jurnaliÅŸtilor francezi de la Le Figaro, care Å£in să consemneze ÅŸi ei într-un articol "Ţărani români, uniÅ£i contra acaparării terenurilor agricole", că acapararea terenurilor priveÅŸte ÅŸi Europa, în special România, care este a cincea Å£ară ca suprafaţă agricolă de pe continent.
"Statul are două feÅ£e. El face legi care să împiedice vânzarea terenurilor către investitorii străini, dar, în acelaÅŸi timp, precum o prostituată, ’se culcă’ cu banii acestora", susÅ£ine Cismas, care deÅ£ine 35 de hectare de pământ lângă un sat din Transilvania. El conduce ÅŸi o fermă de vaci, capre ÅŸi porci. Astfel, el a reuÅŸit să convingă locuitorii din regiune să se axeze pe producÅ£ia de trandafiri bio, folosind îngrăşământ natural de la ferma de animale.
Asociaţie agricolă
Micii agricultori din zonă s-au unit într-o asociaÅ£ie numită EcoRuralis ÅŸi l-au ales în funcÅ£ia de vicepreÅŸedinte. "Nici o altă temă nu îi afectează mai mult pe agricultorii români decât cea a pierderilor teritoriale în favoarea speculanÅ£ilor. Sute de mii de hectare au fost transformate în terenuri agricole ÅŸi au fost destinate exportului, profitând de forÅ£a de muncă ieftină ÅŸi de fertilitatea solului. Cu 2.000 de euro îÅ£i cumperi un hectar de pământ în România. În Austria ar costa de patru ori mai mult. Salariul lunar al unui muncitor român în domeniul agricol este de 160 de euro", susÅ£ine Cismas pentru sursa citată. Din 2014, cumpărarea terenurilor de către investitorii străini va deveni legală. Dar ÅŸi până atunci, o firmă înregistrată în România pentru 150 de euro poate rezolva problema.
Rolul speculanţilor
SpeculanÅ£ii romani au cumpărat terenurile parcelă cu parcelă, au făcut presiuni asupra populaÅ£iei, care nu de foarte multe ori nu a rezistat. Puzzle-ul a fost finalizat la un moment dat, iar terenul final a fost vândut la un preÅ£ de 10 ori mai mare către o firmă internaÅ£ională. Acestea deÅ£in deja 6% din teritorul României. "ConaÅ£ionalii noÅŸtri nu sunt naÅ£ionaliÅŸti. Fac apel la organizaÅ£iile europene non-profit să urmărească cu atenÅ£ie iniÅ£iativele acestora. ÎnsetaÅ£i de un profit maxim, aceÅŸtia reuÅŸesc să pună mâna pe subvenÅ£ii de milioane de euro de la Bruxelles. Sume care le scapă din mâna micilor fermieri, de cele mai multe ori din cauza barierelor birocratice", consideră Cismas.
Importuri de 70%
Produsele agricultorilor regionali nu mai sunt competitive. "Importul produselor alimentare se ridică la aproape 70%. Toate astea se întâmplă într-o Å£ară care a fost considerată grânarul Europei. O situaÅ£ie inimaginabilă. În politica românească nu există interes pentru structuri regionale. PieÅ£ele agricole sunt haotice ÅŸi nereglementate. În consecinţă, mulÅ£i tineri încearcă să scape de spirala sărăciei lucrând ieftin în strângerea recoltelor din vestul Europei", scriu austriecii. Ei remarcă faptul că investitorii austrieci sunt puternic reprezentaÅ£i în România. Dar există ÅŸi excepÅ£ii. "Grupul industrial Gerald Scheighofer se loveÅŸte cel mai puternic de rezistenÅ£a locală. El este acuzat că defriÅŸează suprafeÅ£e mari ÅŸi îi elimină pe producătorii mici din zonă. AceeaÅŸi situaÅ£ie o întâmpină ÅŸi grupul Esterhazy, care prelucrează lemnul de pe 10.000 hectare în România ÅŸi încearcă să îl exporte la un preÅ£ de trei ori mai mare".
DeschiÅŸi pentru investitori
Consul onorific în România, contele austriac Andreas Bardeau, preÅŸedintele unui holding care deÅ£ine 21.000 de hectare de pământ românesc, îi susÅ£ine pe investitorii austrieci care cumpără pământ în Å£ara noastră. "România este una dintre puÅ£inele ţări care stau deschise pentru investitori. 40% din terenurile agricole sunt necultivate. Noi nu pot fi puÅŸi în aceeaÅŸi oală cu speculanÅ£ii. Noi am creat 200 de locuri de muncă ÅŸi nu am luat terenul nimănui. Profitul este mereu reinvestit", spune Bardeau, care încasează 3 milioane de euro din subvenÅ£ii. "Această sumă este necesară pentru acoperirea pierderilor rezultate din recolta slabă ÅŸi din cheltuielile ridicate. Vina pentru dependenÅ£a de import o poartă partea română. Faptul că multe proiecte agricole nu sunt realizate este din cauza lipsei surselor de finanÅ£are. Problema o reprezintă băncile", a încheiat Bardeau.
O practică provenită din Africa şi Asia
SituaÅ£ia din România este una simptomatică pentru toată Europa, fenomenul fiind deja denumit "Land-Grabbing". "Când apar cei mari, cei mici încearcă să se ascundă în agricultură. Împotriva reÅ£elelor de investitori potenÅ£i financiar, micii agricultori nu au nici o ÅŸansă. ÎÅŸi pierd terenurile chiar ÅŸi atunci când nu vor să renunÅ£e la el. Marile concerne controlează agricultura locală. Practica se numeÅŸte Land-Grabbing ÅŸi provine în special din Africa ÅŸi Asia", scrie Wiener Zeitung.
Conform unui raport dat publicităţii la sfârÅŸitul lunii aprilie de AlianÅ£a "Hands off the Land" ÅŸi asociaÅ£ia europeană a micilor fermieri "Via Campesina", 3% din marile concerne deÅ£in peste 50% din totalul terenurile agricole din Europa. "Firmele investitorului austriac Andreas Barneau cumpără masiv pământuri în judeÅ£ele Arad ÅŸi TimiÅŸ, depăşind deja 27.000 de hectare. Bardeau este între primii patru investitori străini în România. MulÅ£i proprietari au avut de pierdut din afacerile cu el, de aceea există ÅŸi câteva plângeri împotriva lui. Bardeau Holding România deÅ£ine 16 firme care sunt specializate în creÅŸterea animalelor. Micii fermieri nu au nici o ÅŸansă în faÅ£a lui", susÅ£ine pentru WZ, Attila Szocs din partea EcoRuralis.
"Pentru a evita barierele legale, în documentele oficiale apare proprietarul iniÅ£ial, dar pământul este controlat de actorii mari. În alte cazuri sunt înfiinÅ£ate holdinguri naÅ£ionale pentru a putea intra în posesia pământurilor, dar sunt ÅŸi cazuri în care pământul este cumpărat ilegal. Dacă vreun fermier, care e vecin de parcelă cu marele concern, refuză să îÅŸi vândă terenul, pur ÅŸi simplu pământul lui este semănat la grămadă cu restul. Micii fermieri nu sunt ajutaÅ£i. Indiferent că vorbim despre România, Ucraina sau FranÅ£a, banii ajung la marile concerne", remarcă profesorul Christina Plank de la Universitatea din Viena.
Subvenţii europene
Autorii raportului amintit acuză Uniunea Europeană că finanÅ£ează ÅŸi încurajează această situaÅ£ie prin acordarea de subvenÅ£ii. "În 2009, în Spania 16% din producătorii din domeniul agricol au încasat 75% din totalul subvenÅ£iilor. În Ungaria, aproape 93% dintre fermierii locali sunt excluÅŸi de la sistemul de subvenÅ£ii. Practic, pentru a supravieÅ£ui, ei trebuie să îÅŸi vândă terenurile", concluzionează Wiener Zeitung.
Paradoxul
Site-ul francez atlantico.fr a întrebat un specialist care este explicaÅ£ia acestui nou Eldorado, iar răspunsul a venit rapid: "Mai întâi, e clar că preÅ£urile terenurilor sunt sub cele din Europa de Vest. Dintr-o dată asta atrage un anumit număr de viitori proprietari. Al doilea argument important: preÅ£urile produselor agricole au o tendinţă ascendentă. Asta dă impresia eventualilor investitori că se pot face bani. Raportul calitatea pământului/preÅ£ul de achiziÅ£ie este interesant. În al treilea rând, există o anumită dezorganizare în aceste ţări (România, Bulgaria, Polonia etc) care face să existe terenuri disponibile. În aceste ţări, un anume număr de terenuri nu fac obiectul unei proprietăţi individuale ţărăneÅŸti foarte importante. În momentul colectivizării terenurilor, un număr mare de agricultori a fost îndepărtat de această politică. De aceea revenirea e mai grea". TotuÅŸi, ceva este paradoxal. "Peste jumătate din exploatările agricole ale Europei celor 27 de state sunt în aceste trei ţări. Altfel spus, din 12 milioane de exploatări agricole din Europa, 6 milioane sunt în aceste ţări. Problema este că acestea reprezintă sub 10% din producÅ£ia totală", notează atlantico.fr.
Vânzarea terenurilor către străini ar putea fi limitată
La finele lui 2012, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin anunÅ£a că statul va lua anul acesta unele măsuri pentru a limita cumpărările de teren agricol de către străini, după liberalizarea pieÅ£ei, la 1 ianuarie 2014, stipulată în Tratatul de aderare la UE.
Oficialul a declarat, într-un interviu acordat recent pentru business24.ro, că acest subiect este unul foarte sensibil ÅŸi că există dezbateri ample pe această temă.
"Foarte mulÅ£i spun că ar trebui să prelungim interdicÅ£ia de a vinde terenuri străinilor. Trebuie să vă spun că ÅŸi acum străinii, dacă îÅŸi fac o societate în România, pot cumpăra teren agricol ÅŸi îl pot lucra. Deja au cumpărat destul de mult ÅŸi au plătit taxe ÅŸi impozite aici în România. Din punct de vedere legal, al Tratatului de Aderare, nu se mai poate prelungi această interdicÅ£ie. Pentru a modifica lucrul acesta, ar însemna o ratificare în toate statele membre, din acest an ÅŸi cu CroaÅ£ia. Lucru care pare imposibil ÅŸi care se va face într-un timp care depăşeÅŸte ianuarie 2014, imposibil la acest moment", a spus Constantin.
Facilităţi pentru fermieri
Ministrul a mai explicat că vrea să vină cu o serie de facilităţi pentru fermieri, purtându-se în acest sens discuÅ£ii cu băncile.
"Am discutat cu băncile să punem gaj terenul agricol pe care vrem să îl cumpărăm, cum era înainte creditul imobiliar. Până acum, nu s-a permis acest lucru, băncile nu au acceptat terenul ca gaj, însă acum vor să accepte acest lucru. Gajarea cu terenul agricol ar fi o măsură foarte benefică pentru agricultorii români", a spus Constantin.
Avem în România 11 milioane de hectare de teren arabil din care 10 milioane s-au cerut în acest an pentru a fi plătite, deci 10 milioane dintre ele au fost cultivate, potrivit Agerpres. Potrivit datelor oficiale, din totalul suprafeÅ£ei de teren arabil din România, circa 10% este deÅ£inută de străini, prin intermediul firmelor româneÅŸti.
sursa: jurnalul.ro
