Prin această petiție se cere demisia ministrului de externe și a primului-ministru.
Iată conținutul petiției:
"Domnule Prefect,
FORȚA CIVICĂ, partid politic parlamentar, prin membrii și simpatizanții săi, precum și prin reprezentanții în Parlamentul României, înaintează Guvernului - prin intermediul reprezentanților acestuia în teritoriu - petiția
VIITOR EUROPEAN PENTRU ROMÂNIAavând drept subiect procesul de aderare a României la spațiul Schengen, precum și recentele poziții adoptate de diferiți oficiali ai statului român cu privire la acest proces.
EXPUNERE DE MOTIVE
România este o țară europeană. Din punct de vedere geografic, cultural, istoric și economic, destinul nostru a fost, este și va fi parte din destinul european. Aspirațiile europene ale poporului nostru, posibilitatea ca acest popor să evolueze în același pas cu celelalte popoare ale Europei civilizate au fost puternic frânate datorită unei jumătăți de secol petrecute de România sub apăsarea regimului comunist.
Timp de 45 de ani, Cortina de Fier ne-a ținut departe de împlinirea noastră firească, ne-a separat în mod artificial și dureros de împlinirea destinului nostru firesc, de membru al marii familii europene. Odată cu decembrie 1989 și – ulterior – cu aderarea, în 2007, la UE, regăsirea destinului european, democratic al României a fost posibilă, iar dezideratele democrației reale, ale unui stat de drept puternic și ale separației puterilor în stat, ale unei justiții independente și ale liberei circulații a persoanelor au redevenit accesibile și posibile pentru români.
Pregătirile pentru aderare și asumarea întregului acquis comunitar (inclusiv acquis-ul Schengen, așa cum este el cuprins în Acordul Schengen din 1985, în Convenția de Implementare a Acordului Schengen din iunie 1990 și în Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare la 1 mai 1999) au însemnat asumarea de către România a tuturor responsabilităților de ordin tehnic și politic pe care le presupune apartenența la Uniunea Europeană.
Aceste responsabilități politice au fost evidente, mai ales în spiritul Tratatului de la Amsterdam, care instituie așa-numitul
Spațiu de libertate, securitate și justițieși care permite astfel statelor semnatare să condiționeze de unele cerințe, precum cele cuprinse în raportul MCV, aderarea la spațiul Schengen. În luna iunie 2011, România a obţinut votul final prin care Consiliul European şi Parlamentul European admiteau că au fost îndeplinite toate conditiile tehnice pentru primirea în Schengen.
Pentru a obţine acest lucru, România a cheltuit peste un miliard de euro pentru securizarea şi modernizarea frontierelor şi a echipamentelor folosite pentru a preveni traficul de persoane, imigraţia ilegală şi restul infracţiunilor transfrontaliere, precum şi pentru interconectarea sistemelor şi structurilor care ţin de Poliţie. Intrată în Uniunea Europeană în anul 2007, România ar fi trebuit – în conformitate cu înțelegerea inițială la nivelul UE și Tratatului de la Maastricht, să fie primită în zona Schengen în luna martie 2011. Intrarea a fost amânată, datorită unor lacune în domeniul reformelor din justiție și din cauza corupției.
Începand cu vara lui 2011, poziția unor țări membre ale UE, precum Germania, Austria și Finlanda, a devenit treptat favorabilă României și Bulgariei. În iunie 2011, Parlamentul Uniunii Europene s-a pronunțat pentru intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Consiliul Ministerial al Uniunii nu a acceptat însă opinia Parlamentului European, motivându-și refuzul pe baza nemulțumirilor exprimate de guvernele Olandei și Finlandei față de absența de măsuri eficiente în domeniul anticorupției și combaterii crimelor organizate în Bulgaria și România. În iarna anului 2011, un prim raport MCV pozitiv punea România într-o poziție favorabilă și anticipa admiterea țării noastre în spațiul Schengen începând cu toamna lui 2012, după un al doilea raport MCV pozitiv, în două etape: mai întâi deschiderea frontierelor aeriene şi maritime, apoi cele terestre. În doar trei luni, din iunie până în septembrie, conflictele politice provocate de USL au pus sub semnul întrebării toate negocierile anterioare și au generat incertitudine cu privire la statul de drept, independența justiției și la intențiile puterii USL cu privire la lupta împotriva corupției și la viitorul democrației în România.
Precizăm că, pe parcursul întregii perioade menționate, cetățenii României, societatea civilă, și-au manifestat în mod repetat și vehement susținerea pentru măsuri imediate care să conducă la consolidarea statului de drept și a libertăților cetățenești, la independența justiției și la o combatere mai eficientă a corupției. Astăzi, în apropierea Consiliului JAI, consiliu care ar trebui să readucă în discuție subiectul aderării țării noastre la spațiul Schengen, aflăm – cu stupoare și cu indignare – că acest proces nu mai este o prioritate pentru Guvernul României! Înalți oficiali ai statului român – premierul Victor Ponta, Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, Președintele Senatului – Crin Antonescu și Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe – se pronunță cu detașare și superficialitate în legătură cu acest proces și ne anunță, pe noi și pe oficialii europeni, că nu sunt dispuși să ducă mai departe reformele legate de justiție, de statul de drept și de lupta împotriva corupției, în scopul accelerării aderării.
După eforturi politice și diplomatice de durată, după investiții în valoare de peste 1 miliard de euro, cetățenilor României li se aduce la cunoștință că integrarea europeană profundă nu mai este obiectiv strategic pentru cei care conduc astăzi destinele țării.
CERERILE NOASTRE
Considerăm actuala poziție a guvernului USL și reprezentanților săi drept o dovadă de incompetență și de alterare voită a mandatului primit de la cetățenii României, în urma procesului electoral din decembrie 2012.
Considerăm, de asemenea, că un stat de drept consolidat, o justiție independentă, libertăți cetățenești garantate și o politică hotarâtă de combatare a corupției - în special în structurile statului român – sunt deziderate clare pentru toți cetățenii României.
Ele nu sunt doar condiționări externe și facultative, venite din partea partenerilor externi, ci sunt componențe intrinseci ale responsabilității pe care actuala guvernare și-a asumat-o față de toți românii. Totodată, observăm o îndepărtare evidentă a actualei puteri de la direcția împlinirii integrării europene a României și de la pozițiile politice care definesc apartenența țării noastre la familia țărilor europene cu democrații autentice, moderne.
În consecință, prin prezenta petiție, cerem:
- Demisia imediată a Ministrul de Externe, Titus Corlățean, precum și a prim-ministrului Victor Ponta, ambii autori ai unor declarații care se pun în contradicție cu valorile europene la care România a aderat începând cu anul 2007;
- Definirea și exprimarea publică, de către Guvernul USL, a unei poziții proeuropene, de finalizare a integrării României în UE, având drept OBIECTIVE PRIORITARE aderarea la spațiul Schengen și intrarea în zona EURO;
- Prezentarea, în cel mai scurt timp, de către Guvernul României, a unui plan de măsuri drept obiective principale:
Revocarea din funcții cuprinse în structurile guvernamentale centrale a tuturor celor care se află în conflict cu legea sau în situații de incompatibilitate;
Urgentarea, prin proceduri corecte și agreate de Comisia Europeană, a numirilor în funcție a procurorului general și a sefului DNA;
Protejarea instituțiilor juridice împotriva atacurilor frecvente venite din sfera politică."
