Vinod Menon (profesor în psihiatrie, în știință comportamentală și în neurologie) a căutat să înțeleagă cum își dezvoltă copiii tehnicile de rezolvare a problemelor, pentru a găsi noi metode de predare utile celor care întâmpină dificultăți în aprofundarea materiei. Diferențele au fost în primul rând vizualizate prin scanarea neuronală a elevilor absolvenți de clasa a doua și treia. Se pare că după clasa a treia, abordarea problemelor aritmetice angajează modele izbitoare de comunicare neuronală între regiuni ale creierului implicate în gândirea numerică și cele implicate în memoria de lucru.
Implicit, la probele practice, copiii de clasa a treia au dezvoltat raționamente matematice mult mai avansate decât cei mai micuți cu un an.
Tocmai de aceea, profesorii sunt tot mai preocupați de adoptarea unor metode de predare care să țină cont de două aspecte importante: vârsta elevilor (care reflectă felul în care aceștia se dezvoltă și învață) și structura fiecărui elev (dezvoltare personală, interese și context cultural). Dar așa ceva pare foarte complicat. Clasa are mulți elevi, timpul este scurt. Ȋntr-un astfel de context, Alberta Education a inovat metodologia de predare în multe dintre școlile primare canadiene, astfel încât fiecare elev să primească suportul pedagogic de care are nevoie pentru a performa și a se dezvolta.
CONCEPTUALIZARE vs MEMORARE
Pornind de la premisa că "memorarea nu garantează nimănui că a și înțeles despre ce e vorba", sistemul educativ Alberta Education a propus înlocuirea metodelor clasice de învățare prin memorare cu unele mai eficiente, bazate pe conceptualizare.
Acest sistem promovează o metodologie inovativă de predare-învățare, profesorii încurajând o mentalitate "pro-descoperire", pe baza căreia elevii sunt susținuți să învețe de unii singuri, cu minimum necesar de ghidare din partea profesorilor. Un astfel de sistem "nestructurat" este menit să formeze "gânditori implicați" (capabili să rezolve probleme), "cetățeni etici", "spirite antreprenoriale". Profesorii "pro-descoperire" implicați în acest program consideră că elevii trebuie ajutați să își descopere propriile strategii de conceptualizare și încurajați să dezvolte diverse metode de a rezolva probleme – iar asta îi va conduce spre o mai bună aprofundare a matematicii.
Vechile metode standard de predare a matateriei, spun ei, îi limitează pe copii și chiar îi afectează prin forțarea de a memora tabla înmulțirii, spre exemplu, sau de a adopta "tacticile convenționale".
Iată câteva argumente aduse de ei pe platformele de comunicare Edmonton Journal sau Edmonton Commons, unde au dezbătut subiectul și au împărtășit experiențe din propriile cariere.
DEIRDRE BAILEY – profesor de matematică, știință/ fizică, Școala Calgary Science
Memorarea algoritmilor omoară ușor ușor interesul pentru matematică, stânjenind dezvoltarea intelectului. Elevii trebuie încurajați să găsească diverse soluții de rezolvare a unor probleme, care ulterior să fie discutate și argumentate în clasă. Asta nu înseamnă că metodele standard sunt ignorate, ci doar că se pune preț în primul rând pe capacitățile de înțelegere și conceptualizare a fiecărui copil.
R. LEWIS MADELL – "Children natural’s process. Arithmetic Teacher"
Elevii obișnuiți de la început să memoreze algoritmi își distorsionează în timp percepția despre matematică – respectiv că aceasta este în primul rând bazată pe raționament. Este dificil să urmărești raționamentele / explicațiile altora (fiecare are stilul lui de a înțelege)… Tocmai de aceea copiii ajung să le ignore și se limitează la a urmări regulile. Iar acest obicei devine greu de înlăturat mai târziu.
P. Steffe – profesor de matematică, University of Georgia
Poți avea pretenția de la un copil să facă ce îi spui, dar nu poți avea pretenția de la el să înțeleagă. Este o greșeală să-i rejectezi un stil propriu / algoritm generat de el în favoarea mijloacelor standarde de calcul
Desigur, nu toti profesorii canadieni au îmbrățișat aceste metode și argumentele aduse în favoarea lor. Mulți dintre ei avertizează că fără dovezi suficiente aduse prin research specific, noul sistem de predare-învățare poate atrage după sine consecințe drastice. Pe de altă parte, acum știm că cei mici au o intuiție a numerelor, iar jocurile bazate pe acest mecanism antrenează creierul copilului, ajutându-l sa obtină rezultate mai bune la testele de matematică. Deci un sistem educativ care încurajează intuiția – așa cum face și noua strategie propusă de Alberta Education – ar putea aduce rezultatele dorite.
sursa: cavit.ro
