„Atragem atenÅ£ia cetăţenilor cu privire la faptul că recoltarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier, precum afinele, murele, zmeura, ciupercile sau alte produse, se poate realiza doar cu respectarea prevederilor legale“, este anunÈ›ul poliÈ›iÈ™tilor într-un judeÈ› din România
Culesul fructelor ÅŸi ciupercilor din flora spontană este reglementată, însă legea este ambiguă, spun cei care au studiat Ordinul nr. 410/2008.
„În fiecare an există zone în care producÅ£ia de afine, hribi, ciuperci ÅŸi alte produse forestiere este mult mai mare decât cantităţile aprobate prin studiile de evaluare ÅŸi autorizaÅ£iile de achiziÅ£ie. Cu toate acestea, firmele nu au voie să achiziÅ£ioneze decât cantitatea înscrisă în autorizaÅ£ie, chiar dacă au capacităţi de procesare, contracte comerciale ÅŸi pieÅ£e de desfacere“, spun reprezentanÅ£ii AsociaÅ£iei Patronale PAN AIR FLORA, care adaugă că ordinul care reglementează acest domeniu ar trebui actualizat. Mai mult, flora spontană reprezintă o sursă de venit pentru persoanele fără alt loc de muncă, oameni care nu au avut acces la educaÅ£ie ÅŸi susÅ£in prin culesul fructelor toată familia. Ei reuÅŸesc de asemenea să pună pe piaţă produse care altfel s-ar importa. Însă, alegem să îi sancÅ£ionăm, scrie Ziarul Financiar.
„Rezultatul este absurd: mii de kilograme de produse regenerabile rămân în pădure ÅŸi se degradează, în loc să fie valorificate în beneficiul comunităţilor locale ÅŸi al economiei româneÅŸti. Iar atunci când operatorii economici achiziÅ£ionează cantităţi peste limita autorizată, aceste produse sunt confiscate, deÅŸi provin din resurse naturale regenerabile ÅŸi există trasabilitatea provenienÅ£ei lor“, mai spus reprezentanÅ£ii AsociaÅ£iei Patronale PAN AIR FLORA. Ei adaugă în esenţă confiscările nu provoacă doar pierderi financiare pentru firme, reduc veniturile culegătorilor, afectează exporturile ÅŸi descurajează investiÅ£iile într-un domeniu în care România are un potenÅ£ial deosebit.
De altfel, potrivit ultimelor date de la Institutul NaÅ£ional de Statistică, în 2019 România a importat 11.192 de tone de fructe de pădure ÅŸi a exportat 2.444 de tone de fructe de pădure, de 4,5 ori mai puÅ£in. Valoarea totală a importurilor a fost de 25,6 milioane de euro, pe când cea a exporturilor a fost de numai 11 milioane de euro, conform aceleiaÅŸi surse. Practic, avem în magazine fructe de pădure din import, în loc să valorificăm producÅ£ia internă.
Mai mult, flora spontană reprezintă o sursă de venit pentru persoanele fără alt loc de muncă, oameni care nu au avut acces la educaÅ£ie ÅŸi susÅ£in prin culesul fructelor toată familia. AceÅŸtia merg prin munÅ£i ore în ÅŸir pentru a culege fructele, activitate de care mulÅ£i se feresc. În plus, autorizaÅ£iile pentru a colecta fructe din flora spontană implică sume pe care mulÅ£i dintre aceÅŸti culegători nu ÅŸi le permit.
De ce este dificilă obţinerea autorizaţiei de culegător ca persoană fizică? Ce prevede legea?
Ordinului nr. 410/2008 prevede că persoanele fizice care recoltează plante, flori de mină, fosile de plante, fosile de animale vertebrate sau nevertebrate sau capturează animale din flora ÅŸi fauna sălbatice, în scopul comercializării acestora către populaÅ£ie pe teritoriul naÅ£ional trebuie să solicite emiterea autorizaÅ£iei pentru recoltare/capturare ÅŸi/sau achiziÅ£ie ÅŸi/sau comercializare de la autorităţile competente de pe raza administrativ-teritorială unde se desfăşoară activitatea de recoltare.
Printre documentele necesare se află acordul proprietarilor ÅŸi al administratorilor proprietăţii, dar ÅŸi studii de evaluare a stării resurselor biologice din flora ÅŸi fauna sălbatice, elaborat de institute de cercetare ÅŸtiinÅ£ifică sau unităţi/centre care au ca domeniu de activitate elaborarea de cercetări în ÅŸtiinÅ£e biologice/naturale.
Studiile se realizează anual, la comanda beneficiarilor, ÅŸi se expertizează tehnic de comisia de specialitate a Academiei Române. Costurile elaborării studiilor de evaluare se suportă de beneficiar.