„Atragem atenţia cetăţenilor cu privire la faptul că recoltarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier, precum afinele, murele, zmeura, ciupercile sau alte produse, se poate realiza doar cu respectarea prevederilor legale“, este anunțul polițiștilor într-un județ din România
Culesul fructelor şi ciupercilor din flora spontană este reglementată, însă legea este ambiguă, spun cei care au studiat Ordinul nr. 410/2008.
„În fiecare an există zone în care producţia de afine, hribi, ciuperci şi alte produse forestiere este mult mai mare decât cantităţile aprobate prin studiile de evaluare şi autorizaţiile de achiziţie. Cu toate acestea, firmele nu au voie să achiziţioneze decât cantitatea înscrisă în autorizaţie, chiar dacă au capacităţi de procesare, contracte comerciale şi pieţe de desfacere“, spun reprezentanţii Asociaţiei Patronale PAN AIR FLORA, care adaugă că ordinul care reglementează acest domeniu ar trebui actualizat. Mai mult, flora spontană reprezintă o sursă de venit pentru persoanele fără alt loc de muncă, oameni care nu au avut acces la educaţie şi susţin prin culesul fructelor toată familia. Ei reuşesc de asemenea să pună pe piaţă produse care altfel s-ar importa. Însă, alegem să îi sancţionăm, scrie Ziarul Financiar.
„Rezultatul este absurd: mii de kilograme de produse regenerabile rămân în pădure şi se degradează, în loc să fie valorificate în beneficiul comunităţilor locale şi al economiei româneşti. Iar atunci când operatorii economici achiziţionează cantităţi peste limita autorizată, aceste produse sunt confiscate, deşi provin din resurse naturale regenerabile şi există trasabilitatea provenienţei lor“, mai spus reprezentanţii Asociaţiei Patronale PAN AIR FLORA. Ei adaugă în esenţă confiscările nu provoacă doar pierderi financiare pentru firme, reduc veniturile culegătorilor, afectează exporturile şi descurajează investiţiile într-un domeniu în care România are un potenţial deosebit.
De altfel, potrivit ultimelor date de la Institutul Naţional de Statistică, în 2019 România a importat 11.192 de tone de fructe de pădure şi a exportat 2.444 de tone de fructe de pădure, de 4,5 ori mai puţin. Valoarea totală a importurilor a fost de 25,6 milioane de euro, pe când cea a exporturilor a fost de numai 11 milioane de euro, conform aceleiaşi surse. Practic, avem în magazine fructe de pădure din import, în loc să valorificăm producţia internă.
Mai mult, flora spontană reprezintă o sursă de venit pentru persoanele fără alt loc de muncă, oameni care nu au avut acces la educaţie şi susţin prin culesul fructelor toată familia. Aceştia merg prin munţi ore în şir pentru a culege fructele, activitate de care mulţi se feresc. În plus, autorizaţiile pentru a colecta fructe din flora spontană implică sume pe care mulţi dintre aceşti culegători nu şi le permit.
De ce este dificilă obţinerea autorizaţiei de culegător ca persoană fizică? Ce prevede legea?
Ordinului nr. 410/2008 prevede că persoanele fizice care recoltează plante, flori de mină, fosile de plante, fosile de animale vertebrate sau nevertebrate sau capturează animale din flora şi fauna sălbatice, în scopul comercializării acestora către populaţie pe teritoriul naţional trebuie să solicite emiterea autorizaţiei pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare de la autorităţile competente de pe raza administrativ-teritorială unde se desfăşoară activitatea de recoltare.
Printre documentele necesare se află acordul proprietarilor şi al administratorilor proprietăţii, dar şi studii de evaluare a stării resurselor biologice din flora şi fauna sălbatice, elaborat de institute de cercetare ştiinţifică sau unităţi/centre care au ca domeniu de activitate elaborarea de cercetări în ştiinţe biologice/naturale.
Studiile se realizează anual, la comanda beneficiarilor, şi se expertizează tehnic de comisia de specialitate a Academiei Române. Costurile elaborării studiilor de evaluare se suportă de beneficiar.