Toate bune, numai că statutul de bărbat nu prea făcea casă bună cu cel de băiat cuminte. Căci ce face un bărbat? Bea, fumează şi-şi face de cap, nu?
La început, am avut o oarecare rezistenţă faţă de toate aceste fapte de glorie, că în şcoala generală nu chiulisem de la nicio oră, băuturi alcoolice gustasem numai din paharele părinţilor, la sărbători, iar de fumat - nici gând! Îmi era greu să schimb macazul aşa, dintr-o dată...
Mă lipisem de nişte colegi mai înfipţi, de care atârnau de fiecare dată şi nişte tipe. Adică de ceea ce se numea "o gaşcă". Activităţile principale ale găştii erau chiulitul de la ore, băutul şi fumatul. Toate erau în legătură unele cu altele. Problema era că, la început, chiuleam şi eu, să fiu cu gaşca, dar când era vorba să-mi treacă sticla de vodcă poştită sau să iau o ţigară din pachetul întins, mă făceam că plouă. Stratagema mea nu a mers prea mult, că la un moment dat ceilalţi din gaşcă s-au sesizat. Păi dacă nu beau şi nu fumez cot la cot cu ei, la ce naiba mai chiulesc? Nu sunt cumva vreunul de-ăla care o să-i toarne la profi? Sau sunt doar un fraier, care nici nu are ce căuta în gaşca lor de tipi tari, cu gagicuţe anexate la teşcherea?
Vorbe grele, mult prea grele pentru un puşti care vrea să intre şi el "în rândul lumii". Nu te conformezi standardelor, eşti respins de gaşcă. Şi, atunci, ce faci? Încerci să maschezi cât mai bine arsura care-ţi taie respiraţia de la gâtul de vodcă şi tusea care dă năvală la primul fum. Nuuu, nu e prima dată când fumezi, ai mai făcut-o de nu ştiu câte ori, eşti deja experimentat în domeniul ăsta.
Şi îţi dai silinţa să prinzi din mers cât mai mult din tainele acestei arte şi, ca să zic aşa, să arzi etape. În scurt timp, devii şi tu un as şi te pricepi de minune să ţii ţigara în colţul gurii şi să fumezi chiar şi când ai mâinile ocupate, să dai fumul afară în timp ce vorbeşti, fără să-l iei în seamă, să scoţi rotocoale, pe care să le treci unul prin altul, să gesticulezi cu ţigara în mână în timp ce explici ceva şi, la final, să o proiectezi, cu un bobârnac, la câţiva metri distanţă. Fumatul e cool, iar fumătorul e bărbat adevărat!
Din fericire, după experienţele trăite cu gaşca din liceu, nu am dat în alcoolism; din nefericire, am rămas cu fumatul. Dar de care am scăpat de ceva vreme. După 30 de ani de "bărbăţie" fumătoare, am redescoperit o altă latură a vieţii. Mai puţin cool, dar mult mai frumoasă.
CEZAR PAUL-BADESCU
