De teama celor de la Antifraudă, micii evazionişti folosesc din plin casele de marcat. Ca să-şi recupereze paguba, au început să scumpească produsele şi serviciile.

Să presupunem că avem un service auto, o frizerie, o sală de fitness, o croitorie sau un hotel. Adică locuri unde principalele cheltuieli sunt cele cu forţa de muncă şi cu utilităţile, la care se adaugă chiria şi/sau amortizarea investiţiei iniţiale. O bună parte a patronilor aflaţi în această situaţie încearcă să emită doar atâtea bonuri fiscale câte sunt necesare pentru ca, după scăderea TVA şi a cheltuielilor, balanţa să fie foarte aproape de zero. Încasările suplimentare, care nu sunt trecute prin casa de marcat, le intră astfel direct în buzunar, fără să mai fie nevoie să se achite TVA, impozit pe profit ori impozit pe dividende. La magazine, baruri sau restaurante lucrurile sunt ceva mai complicate, însă ideea este cam aceeaşi – diferenţa de preţ la produsele care pot fi vândute fără bon fiscal (fie că nu au fost trecute în evidenţe, fie că nu au acte de provenienţă) ajunge direct în buzunarele proprietarilor, fără ca statul să-şi ia partea.

Un raport de anul trecut al AT Kearney estima că, în 2013, ponderea economiei subterane în România era de circa 28% din PIB (în scădere uşoară faţă de 2012). Este vorba de aproape 40 de miliarde de euro, sumă nefiscalizată total sau parţial. "La nivelul Europei, economia subterană este evaluată în acest moment la peste 2.100 de miliarde de euro şi este din ce în ce mai mult în atenţia autorităţilor, având în vedere că acestea înceracă să echilibreze bugetele publice evitând creşteri de taxe sau scăderi de beneficii sociale care ar putea pune în pericol revenirea economică", se arată în raport.

Rezultate palpabile

Cam asta încearcă, de ceva vreme, şi guvernul Ponta. Confruntat cu o scădere a încasărilor la buget (de la 19,5% din PIB, în 2012, veniturile fiscale s-au redus la 18,5% din PIB anul trecut) şi, văzând că majorările de taxe şi impozite nu rezolvă problema, ba mai mult o complică, Executivul a decis să ia de coarne taurul evaziunii fiscale. "Sarcina pe care o trasez Ministerului Finanţelor, ANAF şi Direcţiei Antifraudă este aceea de a continua sa trateze evaziunea fiscală ca un pericol pentru siguranţa naţională", spunea în ianuarie premierul Victor Ponta.

Deocamdată, se pare că micii evazionişti sunt principalul pericol. Cel puţin, aşa pare din acţiunile mediatizate ale ANAF. Iar exemplele de unităţi închise şi firme amendate cu zeci de mii de lei par să îi fi determinat pe mulţi comercianţi să folosească din plin casele de marcat. Ceea ce dă semne că ar fi avut un impact şi asupra încasărilor la buget. Potrivit datelor oficiale, acestea au crescut în primul trimestru cu peste trei miliarde de lei faţă de nivelul programat şi cu aproape 4,5 miliarde de lei faţă de sumele colectate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Există, însă, şi un alt efect al ofensivei anti-evaziune, mai greu cuantificabil, însă din ce în ce mai vizibil. Pentru a compensa banii pe care sunt nevoiţi să-i plătească drept TVA, accize sau impozite pe profit şi dividende, mulţi patroni au început să crească preţurile.

Citeste material complet pe Capital.ro